skip to main |
skip to sidebar
Bulibasa tiganilor din Otaci a fost inmormantat intr-un cavou de 50 mii euroCavou decorat cu marmura si sticla, in valoare de 50 de mii de Euro. Este al tiganilor din nordul Moldovei, condus ieri pe ultimul drum. Conform traditiei tiganesti, in mormant au fost puse bauturi si produse pentru igiena personala.
Corpul neinsufletit la bulibasei a fost imbalsamat si tinut in casa timp de 15 zile, ca sa ajunga la inmormantare prieteni din toate colturile lumii. In tot acest timp, a fost vegheat de cineva in permanenta, iar in casa a rasunat muzica. 40 de femei au pregatit bucate pentru praznic, iar in casa si in curte au fost intinse mese gemand de mancare.
Timp de cateva zile in curte a cantat maestrul Nicolae Botgros si orchestra sa, dar in ziua inmormantarii ei au fost inlocuiti de orchestra armatei din Balti. In groapa s-au dat tot felul de lucruri trebuincioase celui plecat, asa cum spun tiganii – produse de igiena personala si bauturi alcoolice.
Surprinzator, insa, bulibasa a fost inmormantat fara arma, iar rudele spun ca nu se mai respecta aceasta traditie. Timp de trei ore, in acorduri de fanfara, rudele si prietenii si-au luat ramas bun.
Bulibasa Preda a fost un om bogat si respectat, spun tiganii. Avea 4 copii si 22 de nepoti.
Rudele si-au petrecut noaptea petrecand la focul facut langa mormantul bulibasei. Timp de 3 zile, in cimitir se va afla o masa plina cu mancare si bautura care se da pomana.
Guvernul Moldovei acordă ajutor victimelor cutremurului din China - Moldova AziGuvernul Moldovei acordă ajutor victimelor cutremurului din China
Guvernul Republicii Moldova a decis să acorde din fondul său de rezervă ajutor umanitar în sumă de 25 de mii de dolari populaţiei din provincia Qinghai (Republica Populară Chineză), care a avut de suferit în urma cutremurului din 14 aprilie.
Info-Prim Neo, 29 aprilie 2010, 17:26
Comentarii
În cutremur au murit 2183 de oameni, alţi 84 sunt daţi dispăruţi. Aproximativ 12 de mii de persoane au fost rănite. Au fost distruse multe utilităţi publice, linii de înaltă tensiune, staţii de aprovizionare cu benzină. Circa 100 de mii de persoane au rămas fără casă.
Locuitorii din Transnistria nu au încredere în organele de drept moldoveneşti | Ultima orăDeciziile judecătoreşti emise de instanţele din Transnistria, în special cele care se referă la privarea de libertate a persoanelor din regiunea din stânga Nistrului sunt ilegale şi urmează a fi imediat declarate către autorităţile constituţionale din R. Moldova. La această concluzie au ajuns invitaţii Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie, care au discutat astăzi pe tema-accesul cetăţenilor din Transnistria la o justiţie corectă.
Invitaţii speciali ai Clubului la şedinţa din 23 aprilie au fost Ion Stăvilă, şeful Biroului pentru reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat, Ion Manole, preşedintele Asociaţiei Promo-Lex, Ion Tcaci, procurorul municipiului Bender (Tighina) şi Valentina Bradu, procurorul raionului Dubăsari.
„În regiunea din stânga Nistrului oamenii sunt foarte uşor arestaţi, pe motive de trădare a patriei”, a spus la începutul şedinţei preşedintele Centrului de Investigaţie, Cornelia Cozonac. Din acest motiv, este foarte important să se poarte discuţii ce ţine de siguranţa unei persoane în regiunea transnistreană, a adăugat ea.
Aşa numitele „instanţe de judecată” şi „organele de drept” din Transnistria sunt ilegale şi nu pot înfăptui justiţia deoarece au fost create de structuri ilegale şi anticonstituţionale. Dar, locuitorii din stânga Nistrului apelează la acestea deoarece organele de drept ale R. Moldova refuză să examineze cazurile cetăţenilor din Transnistria.
Procurorul Valentina Bradu a mărturisit că, însăşi reprezentanţii organelor de drept au nevoie de protecţie şi ajutor, pentru că „miliţienii transnistreni se simt stăpâni în zona separatistă şi îşi permit să facă anumite abuzuri”. „Cazurile, în care sunt implicate persoanele din stânga Nistrului sunt de regulă suspendate şi pot fi reluate numai când se va reintegra ţara”, este de părere Bradu.
În general, comisariate de Poliţie teritoriale nu există în regiunea transnistreană, cu excepţia municipiului Tighina şi raionul Dubăsari, activitatea cărorar oricum este zădărnicită de acţiunile structurilor de forţă din regiune, constatează asociaţia Promo-LEX.
În acest sens, procurorul din Bender, Ion Tcaci spune că autorităţile separatiste fac tot ce le stă în puteri ca cetăţenii să nu afle că în oraşul Bender există Procuratura şi Comisariat de Poliţie al R. Moldova. „Drapelele RM sunt mereu rupte, plăcuţele cu denumirea organelor de ordine sunt nimicite” spune el.
În lipsa unei prese independente şi a organizaţiilor locale capabile să monitorizeze şi/sau să promoveze drepturile omului, în lipsa accesului liber al reprezentanţilor comunităţii internaţionale şi ai societăţii civile din Moldova, drepturile oamenilor din Transnistria sunt mereu încălcate.
Biroul pentru reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat nu poate impune organele de ordine să lucreze în regiunea separatistă. „Noi trimitem scrisori partenerilor noştri extern unde descriem pe scurt situaţia, îi solicităm să intervină. Dar din 10 adresări, trimise pe parcursul ultimei luni aşa zisului ministru de externe, Vladimir Iastrebceak, am primit doar un singur răspuns”, relatează şeful Biroului de Reintegrarea, Ion Stăvilă.
În concluzie, Ion Manole, a spus că locuitorii din regiunea transnistreană îşi pierd încrederea definitiv în capacitatea organelor de drept din dreapta Nistrului.
Eliminarea vizelor UE pentru cetăţenii moldoveni | Ultima orăŞeful diplomaţiei române, Teodor Baconschi a convenit cu ministrul italian de Externe, Franco Frattini demararea unei acţiuni comune a României şi Italiei la nivel europen în vederea accelerării procesului de eliminare a vizelor pentru cetăţenii moldoveni, se arată într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe din România.
Toate acestea s-au discutat în timpul vizitei lui Baconschi la Roma, pe 20 aprilie a.c. De pe agenda discuţiilor celor doi miniştri nu au lipsit temele din actualitatea europeană, precum securitatea energetică, strategia „Europa 2020”, relaţiile „UE-R. Moldova”, Conferinţa „Marea Adriatică-Marea Neagră”, precum şi actualităţi internaţionale, cum ar fi reforma Consiliului de Securitate al ONU sau noul concept strategic al NATO.
22 apr 2010, 14:18 |
PUBLIKA TVÎn 2010 economia RM va creşte cu 2,5%, apreciază FMI | PUBLIKA .MDFondul Monetar Internaţional apreciază că economia moldovenească va creşte cu 2,5 la sută în anul 2010. Prognozele mai multor organizaţii internaţionale sunt optimiste în această privinţă.
De exemplu, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare estimează că Moldova va creşte cu 4 la sută anul acesta. În schimb, guvernul de la Chişinău este mai pesimist şi se aşteaptă la un avans al economiei de doar 2 la sută. Anul trecut, economia Moldovei a scăzut, din cauza crizei economice, cu 6,5 la sută.
Benderul, redeschis pentru turişti | Ultima orăDupă o pauză de 18 ani, recent a fost iniţiată colaborarea între agenţiile de turism de pe ambele maluri ale Nistrului, în vederea dezvoltării afacerilor în domeniu. Turiştii vor avea posibilitatea să descopere locuri noi, aşa ca obiectivele istorice din oraşul Bender (Tighina), în Zona Ramsar „Nistrul de Jos”. În premieră se propune un program complex ce include elemente ale turismului comercial, istoric, ecologic şi rural, transmite Info-Prim Neo cu referire la un comunicat de presă al PNUD Moldova.
Dezvoltarea rutei turistice în Zona Ramsar „Nistrul de Jos” este una din activităţile proiectului „Consolidarea în comun a viitorului pentru zona recunoscută la nivel internaţional „Nistrul de Jos”. Lansarea oficială a rutei turistice a avut loc recent, fiind testată de 40 de reprezentanţi ai agenţiilor de turism din Chişinău.
Turiştii vor putea vizita Cetatea Bender, ramificarea râului Nistru la braţul Turunciuc (în Zona Ramsar), monumentul de arhitectură peisajeră din satul Cioburciu, complexul turistic „Muzeul vinului Butâlca” din satul Ternovca şi „Conacul bulgăresc” din satul Parcani. Acestora li se vor mai propune excursii la Mănăstirea Chiţcani, la Fabrica de Vin şi Coniac din Tiraspol „Kvint” etc.
Directorul agenţiei de turism „Atlantis” din Bender, unul din partenerii Societăţii Ecologice „Biotica”, Victor Culişov, spune că Zona Benderului are un potenţial turistic imens. Acum 20 de ani, oraşul primea zilnic 30-40 de grupuri de turişti din străinătate. Însă, după evenimentele din 1992, Benderul a fost închis pentru turişti şi practic de 18 ani nu a primit oaspeţi.
„Împreună cu Societatea Ecologică „Biotica” ne propunem să reînviem turismul în regiunea transnistreană, punând bazele unei colaborări de durată între firmele turistice din dreapta şi stânga Nistrului. Sperăm să atragem în regiunea transnistreană măcar 10% din turiştii care vin în Republica Moldova”, spune Victor Culişov.
Preşedintele Consiliului „Biotica”, Alexei Andreev, spune că în regiunea transnistreană, în special situl Nistrului de Jos, este de o frumuseţe unică. „Biotica” doreşte să intensifice relaţiile de colaborare între firmele de turism de pe ambele maluri ale Nistrului, contribuind astfel la dezvoltarea turismului. „Am dorit foarte mult să formăm un produs turistic autentic şi funcţional. Zona nu a fost explorată până acum, deşi are potenţial. Am testat ruta doar cu reprezentanţii agenţiilor de turism, sperând să punem bazele unor noi afaceri în acest domeniu”, a declarat Alexei Andreev.
Proiectul „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii” are ca scop abordarea necesităţilor comunităţilor din regiunea transnistreană prin sporirea accesului la serviciile economice şi sociale de bază, precum şi accesului la sursele de informare obiective şi diversificate. Proiectul este realizat de Societatea Ecologică „Biotica” în cadrul programului „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.
Телеканал TV7 в МолдовеMoldova îşi menţine poziţia de lider în rîndul ţărilor din Europa după sumele pentru achitare în cazurile pierdute la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) în anul 2009.
După cum transmite INFOTAG cu referire la raportul CEDO, Guvernul republicii trebuie să achite 14,2 mil. euro. Pe locul doi se află România - 11,9 mil. euro. Aceasta este urmată de Rusia - 7,25 mil. euro, Turcia - 6,1 mil. euro, Italia - 4,2 mil. euro. Suma totală a plăţilor spre achitare ajunge 53,6 mil. euro.
Moldova este lider şi după plăţile pe cap de locuitor - 508 mii euro, urmată de Portigalia - 263 mii euro, Albania - 81 mii euro.
Republica ocupă locul opt după numărul de plîngeri la CEDO, unde în 2009 au fost depuse circa 3,4 mii de plîngeri, iar Curtea a emis 30 de hotărîri.
Potrivit raportului, Moldova nu respectă cel mai des articolul 6 al Convenţiei Europene - dreptul la un proces de judecată echitabil.
INFOTAG
Politik”Autoritățile autonomiei găgăuze desfășoară activități pentru alipirea unor sate din raionul Taraclia la ”Gagauz-Yeri”. “Prin aceasta se încearcă o recroire administrativ-teritorială a Republicii Moldova, în perspectiva federalizării sau confederalizării țării”, a declarat astăzi, 19 aprilie, în cadrul unei conferințe de presă, liderul MAE, Veaceslav Untilă.
Liderul Mişcării „Acţiunea Europeană” consideră că acesta este ”un prim pas pentru ca UTA Găgăuzia să ceară independenţa, iar autoritățile de la Chișinău neglijează pericolele în privința independenței, suveranității și integrității teritoriale a Rebulicii Moldova”.
Untilă a precizat că autoritățile locale din Taraclia au informat factorii de decizie de la Chișinău despre acțiunile reprezentanților de la Comrat pentru crearea unui grup de inițiativă, cu scopul de a organiza referendum în localitățile Tvardița, Valea – Perjei, Corten și Cairaclia din Raionul Taraclia, pentru aderarea acestora la autonomia găgăuză.
Potrivit analistului politic Igor Boțan, statutul juridic al autonomiei găgăuze este unul special și prevede că localităţile unde găgăuzii constituie mai puţin de 50 % din populaţie pot fi incluse în componenţa Găgăuziei în baza voinţei majorităţii alegătorilor, liber exprimate în cadrul referendumului local, efectuat din iniţiativa a cel puţin o treime din alegătorii localităţii respective.
Infomarket.md - InvestitiiDespre aceasta a declarat directorul general al Lactalis cu reşedinţa la Moscova Martial Sekely a în cadrul întrevederii cu prim-ministrul Moldovei Vladimir Filat, ambasadorul Franţei în Moldova Pierre Andrieu şi cu conducerea companiei Lactalis, a relatat serviciul de presă al guvernului. Martial Sekely a subliniat că Lactalis are planuri mari de extindere a activităţii sale în ţară, şi compania este interesată să exporte brânzeturile şi caşcavalurile, produse la întreprinderile pe care le deţine în Moldova, nu doar în spaţiul CSI, ci şi în UE. După cum a menţionat Martial Sekely, în acest sens, deja au fost demarate acţiunile necesare. El a menţionat de asemenea că Franţa este gata să ajute Moldova prin transfer de tehnologii şi inovaţii în domeniul producerii. Discuţia s-a axat pe consolidarea investiţiilor franceze în Moldova, crearea condiţiilor de activitate a investitorilor, cât şi pe unele aspecte privind piaţa produselor lactate.Vladimir Filat a declarat că autorităţile moldovene sunt interesate ca producţia autohtonă să ajungă pe piaţa europeană şi astfel să fie distrus stereotipul precum că Moldova poate exporta doar în Est. El a spus că apreciază eforturile pe care le depune Lactalis în acest sens. Vladimir Filat a dat asigurări că guvernul de la Chişinău va depune toate eforturile pentru ca investitorii să fie interesaţi să investească mai mult în ţara noastră şi va crea pentru aceasta toate condiţiile necesare. Pierre Andrieu a mulţumit premierului pentru interesul său faţă de investiţiile franceze în Moldova, menţionând că întâlnirea din luna martie a premierului moldovean cu oamenii de afaceri francezi a fost una utilă şi extrem de interesantă pentru oamenii de afaceri din Franţa. Grupul francez Lactalis este lider în Europa după volumul de producţie a brânzeturilor şi caşcavalurilor. Grupul procesează anual 6,9 mlrd. l de lapte în cadrul a 78 întreprinderi, 13 dintre care se află peste hotare, şi produce peste 950 mii t de produse lactate. Cifra de afaceri constituie 5,5 mlrd. euro. Lactalis produce toate tipurile de produse lactate: brânzeturi, unt, caşcavaluri, smântână, lapte. Cea mai cunoscută marcă comercială a companiei - President. Lactalis deţine câteva întreprinderi în Moldova, inclusiv Fabrica de lactate Alba din Hânceşti. // 15.04.2010 – InfoMarket.
Agenţie de presa Infotag - NoutăţiOrganizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) recomandă Moldovei să ofere investitorilor străini dreptul la procurarea terenurilor. Această concluzie se conţine în raportul pentru anul 2010 „Indicele Reformei Investiţionale” (IRI), elaborat anual de OECD pentru 10 ţări din Europa de Sud-Est.
După cum transmite INFOTAG, viceministrul economiei, Sergiu Ciobanu, a spus vineri la prezentarea raportului că Moldova a obţinut rezultate semnificative la perfecţionarea normelor de drept, care reglementează investiţiile străine directe, însă trebuie să continue eforturile pentru ameliorarea climatului investiţional.
În particular, IRI-2010 indică asupra necesităţii de a elimina „măsurile discriminatorii faţă de investitorii străini” prin revizuirea cadrului normativ-juridic privind vînzarea terenurilor pentru investitorii străini.
OECD mai recomandă Moldovei să îmbunătăţească sistemul de control al calităţii şi securităţii produselor alimentare, să elaboreze un sistem de garantare a exportului, să reformeze programul de monitorizare fiscală.
Şeful adjunct al Diviziei dezvoltare a sectorului privat din cadrul Direcţiei afaceri financiare şi antreprenoriale al OECD în Europa de Sud-Est, Antonio Fanelii, a salutat eforturile autorităţilor moldovene de perfecţionare a normelor şi legilor în domeniul investiţiilor străine.
El a menţionat că IRI ajută ţările din investiţiile străine din Europa de Sud-Est să depăşească mai repede consecinţele crizei economice prin recomandările făcute pentru perfecţionarea climatului investiţional şi a condiţiilor de dezvoltare a sectorului privat.
INFOTAG precizează: IRI este prevăzut anual pentru Albania, Bulgaria, Bosnia şi Herzegovina, Kosovo, Macedonia, Moldova, România, Serbia, Croaţia şi Muntenegru.
De ce trebuie scoasă la lumină rezistenţa anticomunistă? | Atitudini„De cunoaşterea acestei istorii, zicea un bătrân luptător, au nevoie tinerii de azi şi de totdeauna. Pentru ca exemplul nostru să le fie de învăţătură şi de îndemn. Pentru ca atunci când Stalinii şi Jirinovskii ar îndrăzni să repete invazia, ei să fie la datorie”.
Propaganda sovietică nu a recunoscut niciodată existenţa unei mişcări de rezistenţă în Basarabia. Cei care aveau un alt mod de gândire decât cel oficial, care au avut curajul să se pronunţe împotriva regimului erau etichetaţi drept criminali, terorişti, bandiţi, tâlhari etc. Autorităţilor nu le era convenabil şi nu puteau să spună nici chiar în materialele secrete că la lupta împotriva lor s-au ridicat oamenii cei mai buni din teritoriile ocupate.
Arhivele secrete ale fostului regim, accesibile astăzi cercetătorilor, conţin mărturii relevante despre atitudinea românilor basarabeni, dar şi a minoritarilor faţă de noua stăpânire. Mulţi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, care aşteptaseră cu nerăbdare sosirea Armatei Sovietice, văzând jafurile şi devastările comise de ostaşii sovietici, le-au devenit ostili pe faţă, formulându-şi lozinca: „Ce ar fi, tot mai bine este cu românii”.
Odată cu venirea Armatei Sovietice, Maria Baradja din s. Taraclia, bulgăroaică, soţul căreia fusese deportat în 1940, a început să desfăşoare printre ţărani agitaţie antisovietică, îndemnându-i să mai aştepte puţin, întrucât „în primăvara anului 1945 în Basarabia din nou vor veni salvatorii noştri români” şi din nou „vom duce o viaţă bună”. Ţăranul Mihail Stefoglo din s. Cazaclia, găgăuz, chema sătenii la nesupunere, îndemnându-i „să nu predea pâinea statului, să se ascundă de mobilizare şi să-şi regrupeze forţele pentru a întâmpina Armata Română”. Un alt ţăran, Fiodor Anghelcev, din s. Tătar-Conciac, judeţul Cahul, găgăuz, îndemna ţăranii „să se străduie, prin orice metode, să nu nimerească în Armata Roşie”, întrucât „este ferm convins că în cel mult un an de zile Basarabia va fi eliberată de români sau englezi”. „Basarabia a fost şi va rămâne românească...”, susţinea acesta.
Numeroase documente ale securităţii constată că împotriva dictaturii comuniste se pronunţau şi foarte mulţi intelectuali, reprezentanţi ai minorităţilor naţionale din ţinut: ruşi, evrei, ucraineni. Vom cita doar câteva fraze dintr-un raport secret, datat cu 1 iulie 1946, prin care conducerea superioară de partid era informată despre „declaraţiile duşmănoase şi calomnioase ale intelectualităţii cu simpatii antisovietice din or. Chişinău”.
„Trăim ca şi cânii cei flămânzi”, declara conferenţiarul A. N. Golubkina. Veşnic te gândeşti la o bucăţică de pâine, întruna te gândeşti la mâncare, eşti dezbrăcat, umbli în zdrenţe. Dacă citeşti gazetele, ţi se face greaţă de la fiecare rând. În fiecare rând se face tărăboi despre viaţa bună de la noi, despre foametea din străinătate”.
A. Kolesnikov, actor, constata: „Sovietele zic că ne-au eliberat. Într-adevăr ne-au eliberat, dar ne-au eliberat de viaţă bună. Mai înainte, pe timpul românilor, eu trăiam bine, câştigam bani şi puteam să-mi asigur întreaga familie, iar acum, împreună cu soţia, nu suntem în stare să ne hrănim. De-ar fi război mai repede. Ori am ajunge să trăim mai bine, ori am muri, deoarece aşa nu se mai poate trăi”.
„Va începe oare degrabă războiul, se întreba învăţătorul Robzevici, şi se va pune oare odată capăt fărădelegilor şi robiei sovietice?.. Acesta nu e stat, ci casă de nebuni... Pe timpul românilor, nu credeam propagandei româneşti despre laturile negative ale vieţii în URSS, iar acum vedem că realitatea sovietică este o grozăvie, în faţa căreia păleşte orice propagandă”.
Propaganda sovietică a negat nu doar existenţa stărilor de spirit antisovietice şi anticomuniste, dar şi modul barbar prin care organele de represalii s-au răfuit cu participanţii şi susţinătorii mişcării de rezistenţă din Basarabia. Toate formaţiunile antisovietice erau condamnate conform prevederilor art. 54-1 lit.a al CP („trădare de patrie”). De regulă, liderii formaţiunilor fiind condamnaţi la pedeapsa capitală, iar membrii activi - la 25 de ani privaţiune de libertate. Astfel, în cadrul unor procese judiciare înscenate de autorităţi au fost condamnaţi la moarte: liderii organizaţiei antisovietice „Armata Neagră” Ion Borş şi Teodor Coşcodan; liderul „Uniunii Democratice a Libertăţii”, Anatol Miliutin; 11 membri ai Partidului Democrat Agrar, inclusiv liderii acestuia Simion Zlatan şi Vasile Odobescu; liderul organizaţiei antisovietice „Partidul Libertăţii”, Constantin Condrat; un mare grup de membri ai organizaţiei ilegale „Maidahonda” în frunte cu Anatol Guma etc.
La 25 de ani de detenţie au fost condamnaţi cca 40 de membri ai „Armatei Negre”, 17 membri şi susţinători ai grupului antisovietic condus de Filimon Bodiu, cca 30 de membri şi susţinători ai Partidului Democrat Agrar, 29 de membri şi susţinători ai „Partidului Libertăţii”, 22 de membri şi susţinători ai „Uniunii Democratice a Libertăţii”. La ani grei de puşcărie au fost condamnaţi cca 100 de membri şi susţinători ai ONB „Arcaşii lui Ştefan”.
În ciuda represiunilor sângeroase, diverse forme de rezistenţă faţă de regimul sovietic nu au încetat să se manifeste pe tot parcursul existenţei regimului.
Elena Postică, doctor în istorie, membră a Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului totalitar comunist
Agenţie de presa Infotag - NoutăţiReconstrucţia celor două segmente ale coridorului internaţional de transport care traversează Transnistria: Platonovo – Dubăsari şi Bîcioc – Gura Bîcului nu va fi posibilă în viitorul apropiat din cauza insuficienţei de fonduri. Acest fapt a fost anunţat în cadrul întrevederii Ambasadorului SUA în Republica Moldova, Asif Chaudhry, cu preşedintele nerecunoscutei RMN, Igor Smirnov, transmite INFOTAG cu referire la pagina web a liderului de la Tiraspol.
„Din start am mizat pe obţinerea din partea Corporaţiei „Provocările Mileniului” a unei sume de cca $500 mil. pentru reparaţia a cinci drumuri din Republica Moldova. Însă au fost alocate doar $262 mil., iar cele două trasee care traversează teritoriul Transnistriei nu fac parte din lista de priorităţi. În afară de aceasta, costul reparaţiei acestor segmente este mare”, astfel a argumentat reprezentantul SUA refuzul de a finanţa proiectele.
Potrivit lui, „banii obţinuţi vor fi suficienţi doar pentru reconstrucţia unui segment lung de drum, de la una din localităţile Republicii Moldova din apropierea Chişinăului pînă la hotarul de nord al Ucrainei”.
Ambasadorul a dat asigurări că decizia respectivă nu are conotaţie politică şi este bazată „exclusiv pe considerente tehnice”.
INFOTAG precizează: Corporaţia „Provocările Mileniului” a fost creată în 2004, în cadrul Programului Departamentului de Stat al SUA pentru dezvoltare economică şi eradicarea sărăciei în lume. Republica Moldova a semnat acordul cu privire la Programul Preliminar de Ţară „Provocările Mileniului” în decembrie 2006. În 2008 Guvernul Republicii Moldova i-a prezentat Corporaţiei noi propuneri pentru a beneficia de ajutor în cadrul Programului „Compact”. Proiectele prevăd reconstrucţia drumurilor şi trecerea la agricultura de performanţă. Reabilitarea infrastructurii drumurilor cuprinde cinci trasee din trei zone ale ţării, inclusiv Transnistria, cu lungimea totală de peste 500 km: Bălţi-Criva, Sărăteni-Soroca-Unguri, Comrat-Giurgiuleşti, Chişinău-Dubăsari-Goieni-hotarul cu Ucraina şi Chişinău-Gura Bîcului-Tiraspol-hotarul cu Ucraina. Costul total al proiectelor de reabilitare a drumurilor, de sporire a eficienţei sectorului energetic, dezvoltare a agriculturii şi serviciilor medicale în mediul rural, propuse Republicii Moldova în cadrul Programului „Compact”, se estimează la $518 mln. Corporaţia a promis alocarea a $262 mln, dintre care 50% - pentru reabilitarea drumurilor.
HotNews.md / Actual / O nouă fundaţie se lansează în MoldovaFundaţia Eurasia (FE) anunţă că organizaţia sa succesoare în Moldova – Fundaţia Est-Europeană (FEE) îşi va începe activitatea pe 1 iunie 2010.
Lansarea oficială a FEE în Moldova va avea loc în seara zilei de 15 aprilie, la care şi-a anunţat participarea mai mulţi oficiali, printre care şi Mihai Ghimpu, preşedintele interimar.
Noua fundaţie va continua activitatea Fundaţiei Eurasia pe care aceasta a desfăşurat-o timp de 17 ani în domeniul promovării democraţiei şi consolidării economiei de piaţă în Moldova. Fundaţia Eurasia transferă programele şi resursele sale financiare către echipa locală a Fundaţiei Est-Europene. Activitatea noii fundaţii se va axa pe trei direcţii principale: dezvoltare economică; buna guvernare şi acţiuni sociale.
Preşedintele Fundaţiei Est-Europeene este Sorin Mereacre, care a deţinut funcţia de director al Reprezentaţiei din Moldova a Fundaţiei Eurasia în ultimii 12 ani.
Fundaţia Eurasia a investit în Moldova peste 6 milioane USD, fonduri de care au beneficiat mai bine de 150 de organizaţii neguvernamentale.
Activităţile Fundaţiei Eurasia în Moldova au fost posibile graţie suportului financiar din partea USAID, Sida/Asdi, Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei, OSCE, Ministerul Afacerilor Externe al Olandei, Delegaţie Uniunii Europene în Republica Moldova, Ambasada Marii Britanii la Chişinău şi Philip Morris International.
INFO-PRIM-NEO2010-04-15/12:00 Declaraţia de Independenţă va fi restabilită pe 26 aprilie
Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova va fi restabilită pe 26 aprilie şi nu pe 17 aprilie cum se anunţa iniţial. Motivul întârzierii este că parlamentul nu a adoptat încă cadrul legal pentru desfăşurarea procedurii respective, dar şi faptul că pe 17 aprilie mulţi dintre oficiali vor pleca la Varşovia la funeraliile preşedintelui polonez Lech Kaczynski. Despre aceasta a comunicatul joi, 15 aprilie, într-o conferinţă de presă, preşedintele asociaţiei „Parlamentului '90” , Pantelei Sandulachi, transmite Info-Prim Neo.
Pe 23 aprilie, deputaţii se vor convoca în şedinţa plenară unde se va vota actul de restabilire a Declaraţiei de Independenţă. „Noi considerăm că transmisiunea trebuie să aibă loc aşa cum a fost atunci şi să fie publicate rezultatele votării în presă”, a menţionat Pantelei Sandulachi.
În cadrul aceleiaşi şedinţe, deputaţii vor adopta şi proiectul de instituire a Zilei Drapelului de stat (27 aprilie) şi de revenire la denumirea iniţială a sărbătorii de 27 august – Ziua Independenţei. În prezent denumirea oficială a acesteia este Ziua Republicii.
Deputatul primului parlament Anatol Ţaranu, şi-a exprimat teama ca nu cumva şedinţa din 23 aprilie să fie boicotată. „Avem informaţii că se lucrează în subsol ca această şedinţă să nu aibă loc. Pe data de 23 aprilie se va vedea cine sunt adevăraţii statalişti în această ţară. Cei care nu vor vota restabilirea actului de independenţă înseamnă că neagă statul Republicii Moldova. Sunt ferm convins că majoritatea deputaţilor îşi vor face datoria faţă de acest stat şi popor”, a menţionat doctorul în istorie Anatol Ţaranu.
Din 278 de deputaţi din primul parlament care au semnat Declaraţia de Independenta mai sunt în viaţă doar 230.
Moldova va fi premiată la Washington pentru reforme - Economic - Jurnal.mdRepublica Moldova se numără printre ţările reformatoare care vor fi premiate la Washington pentru acţiunile de îmbunătăţire a mediului de afaceri. Studiul internaţional „Doing Business”, elaborat de Banca Mondială, a plasat Moldova în top 10 al reformatorilor sistemelor de reglementare a activităţii antreprenoriale, din 183 de ţări.
Premierul Vlad Filat a anunţat că ceremonia de premiere va avea loc la 22 aprilie la Washington. „Este o apreciere a celor care au şi o expertiză, nu de cei care au emoţii şi pe alocuri răutate în ceea ce fac”, a spus Filat.
Ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a menţionat că plasarea Moldovei printre primele locuri în rândul ţărilor reformatoare va aduce un câştig de imagine ţării noastre, deoarece „investitorii se vor uita mai atent la Moldova. Am înregistrat succese în ceea ce ţine eliminarea constrângerilor din mediul de afaceri, dar avem şi lacune în cazul liberalizării comerţului, obţinerii autorizaţiei de construcţii şi in alte domenii”.
Lazăr a specificat că în aceste zile o echipă a Băncii Mondiale se află în Moldova pentru a studia toate aceste lacune şi a propune anumite soluţii.
Alaturi de R. Moldova, în top 10 a mai intrat şi Kârgâzstan, Macedonia, Belarus, Columbia, Emiratele Arabe Unite, Tadjikistan, Egipt şi Ruanda.
INFO-PRIM-NEO2010-04-15/12:45 Partidul Conservator se pronunţă împotriva iniţiativei de a oferi nerezidenţilor dreptul de a cumpăra terenuri în Republica Moldova. Într-o conferinţă de presă joi, 15 aprilie, conducerea formaţiunii a declarat că se va opune cu vehemenţă acestei propuneri a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, transmite Info-Prim Neo.
Preşedintele partidului, Natalia Nirca, afirmă că o decizie în acest sens trebuie luată doar după consultarea poporului în cadrul unui referendum. Ea susţine că nu pot fi admise liberalizarea pieţei funciare şi accesul străinilor la procurarea terenurilor. „Liberalizarea se admite în toate domeniile cu excepţia celui funciar. Ar fi o mare greşeală admiterea străinilor la procurarea terenurilor”, a spus preşedintele Partidului Conservator.
Natalia Nirca susţine că nu este relevant considerentul invocat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare că asemenea vânzări vor impulsiona ramura, fiindcă pentru acest proces există alte căi, cum ar fi subvenţiile de stat în agricultură, credite preferenţiale pentru agricultori, asigurarea riscurilor etc.
Potrivit Nataliei Nirca, decizia de a vinde terenurile cetăţenilor străini este în favoarea celor care au cumpărat terenuri la preţuri derizorii şi acum vor să le vândă la preţuri speculative. Această decizie va duce la depopularea satelor, va afecta suveranitatea şi integritatea Republicii Moldova, care va avea hotare, dar nu va avea pământ.
„Niciunul din partidele aflate la guvernare nu a spus în campania electorală niciun cuvânt despre faptul că terenurile ar putea fi vândute străinilor”, a declarat Natalia Nircă.
Partidul Conservator intenţionează să întreprindă diverse acţiuni de protest în cazul în care în proiectul Codului Funciar va fi stipulat dreptul străinilor de a procura terenuri în Republica Moldova. Suprafaţa terenurilor agricole în Moldova este de circa 1,7 milioane de hectare, dintre care 40 de mii de hectare se află în posesia statului.
Comunicate.md / Activitatea Liceului „Alexandru cel Bun” din or. Tighina riscă să fie sistată din nouChisinau, 15 Aprilie 2010 — D E C L A R A Ţ I E: activitatea Liceului „Alexandru cel Bun” din or. Tighina riscă să fie sistată din nou
La 31 martie 2010, centrul de igienă şi epidimiologie din or.Tighina din subordinea autorităţilor neconstituţionale de la Tiraspol au înaintat o prescripţie prin care au înştiinţat că activitatea liceului cu predare în grafia latină din or.Bender, Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun”, aflat sub jurisdicția autorităților constituționale ar putea fi sistată după data de 15 aprilie 2010, sub pretextul unor presupuse încălcări ale normelor sanitare. Prescripţia a fost semnată de medicul şef D. G.Chirsta, care a amenințat administrația Liceului că va interzice exploatarea sediului. Pe lângă normele sanitare, aşa numita autoritate a invocat şi necorespunderea curriculei şcolare cu cea din stânga Nistrului.
Începînd cu data de 4 aprilie 2010, același centrul de igienă şi epidemiologie din or.Bender, în comun cu serviciile de grăniceri din subordinea administrației regionale au interzis furnizarea produselor alimentare către Liceu, produse necesare alimentării zilnice și obligatorii a elevilor. Respectiv, în curând vor fi finalizate stocurile de alimente, iar situația din instituția de învățământ poate fi critică, în special în preajma examenelor. Prin urmare, nu excludem faptul că administrația regională ar putea escalada situația, creând condiții identice celor din anul 2004, când instituțiile din regiunea transnistreană aflate sub jurisdicția autorităților constituționale ale Republicii Moldova au fost evacuate sau activitatea lor a fost sistată ilegal.
Totodată trebuie să subliniem că această tensionare a situației intervine în perioada de înmatriculare a elevelor în clasele a I-a. Considerăm că aceste acțiuni sunt intenționate și poartă caracter provocator, având drept scop principal - reducerea numărului de copii în aceste institutii de învățământ. Astfel aceste acțiuni, nu pot fi calificate altfel decât acte de intimidare, represiune, discriminare precum și continuarea încălcării grave a drepturilor și libertăților fundamentale celor puțin ale acestor categorii de persoane (pedagogi, părinți, elevi). Tocmai datorita hartuirii continue din partea administrației ilegale din regiune, numai în aceasta instituție numărul elevilor în clasele I s-a redus de la 250 de copii în anul 1999 la 50 în anul 2009.
Suntem îngrijorați de situația alarmantă creată artificial în zonă și în acest context, solicităm Comisiei Unificate de Control (un mecanism unic, deocamdată, ce poate și trebuie sa intervină în cazurile de încălcare a drepturilor omului). Cerem examinarea acestui subiect în regim de urgenta, chiar în cadrul ședinței de astăzi 15 aprilie 2010 și să ceară administrațiilor din Tiraspol și Bender sa oprească imediat și necondiționat persecutarea si hartuirea administrației Liceului, precum și discriminarea locuitorilor regiunii transnistrene prin eliminarea posibilităților http://www.google.ro/de ași alege liber instituția de învățământ, limba și programul de educație pentru copiii lor. Totodată solicităm implicarea activă a celorlalți actori interesați în soluționarea problemei transnistrene în stoparea escaladării conflictului în jurul instituțiilor cu predare în grafia latină din stânga Nistrului.
Asociația “Promo-LEX” amintește că la 9 iunie 2009 au avut loc audieri publice la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului împotriva Republicii Moldova și Federației Ruse ca urmare a cererilor unor grupuri de elevi, părinti și profesori din 3 licee din regiunea transnistreană cu predare în grafie latină (Liceul “Evrica” din Rîbniţa, Liceul “Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol cu sediul în satul Doroţcaia, r-l Dubăsari şi Liceul “Alexandru cel Bun” din mun.Bender. Până la momentul de faţă CtEDO nu s-a expus pe marginea acestei cereri, iar problemele acestor instituții nu au fost rezolvate si nici abordate serios de către Guvernele parate. Astfel, Liceului Evrica nu i-a fost reintoarsă clădirea administrativa a Liceului, iar elevii si profesorii Liceului „Ștefan cel Mare si Sfânt” din Grigoriopol continua sa se deplaseze zilnic in localitatea Dorotcaia din r. Dubasari pentru a avea posibilitatea sa studieze în limba aleasa si conform programului dorit de părinti. Solicitam pe aceasta cale readucerea discuțiilor privind toate aceste subiecte pe ordinea de zi a Comisiei Unificate de Control si Guvernelor Republicii Moldova și al Federației Ruse, ambele responsabile pentru situația drepturilor omului în regiunea transnistreana a RM.
Nota: pentru informaţii contactaţi Departamentul Juridic Promo-LEX, Alexandru Postica, tel. 243578.
Moldova va produce biogaz din teasc de sfeclă de zahăr - Economic - Jurnal.mdMoldova va avea o fabrică de producere a biogazului din teasc de sfeclă de zahăr. Fabrica va fi construită în oraşul Drochia până în 2012, în urma unei investiţii de 10 milioane de euro, efectuată de compania "Südzucker Moldova".
Directorul financiar al "Sudzucker Moldova", Octavian Armaşu, a menţionat că producerea biogazului va acoperi 60 la sută din necesitatea de resurse energetice a fabricii de zahăr din Drochia, care nu va mai fi dependentă energetic în cazul unei eventuale scumpiri a gazelor naturale.
Octavian Armaşu a precizat că investiţiile de 10 milioane de euro vor fi recuperate în opt ani.
Potrivit proiectului, din 800 de tone de teasc de sfeclă de zahăr, fabrica va produce pe zi 110 mii de cubi de biogaz, un metru de biogaz fiind echivalent cu 0,6 metri cubi de gaz natural sau 0,56 litri de motorină. Într-un singur sezon, fabrica de zahăr de la Drochia acumulează circa 80 de mii de tone de teasc.
Compania moldo-germană "Südzucker Moldova" deţine trei fabrici dezahăr la Drochia, Făleşti şi Alexăndreni. Până în prezent compania a investit 372 milioane de lei în modernizarea procesului de producere a sfeclei de zahăr din Moldova.
S-a descoperit alfabetul dacic! | IstorieO carte veche de 1.000 de ani, pastrata la Budapesta, rastoarna toate teoriile istorice despre cultura stramosilor nostri
Dacii scriau de la dreapta la stanga, iar citirea se facea de jos in sus
De la daci nu au ramas izvoare scrise. Prea putine se stiau despre locuitorii zonei carpato-dunarene, dupa retragerea romanilor. O carte veche de aproape 1.000 de ani, pastrata la Budapesta, rastoarna teoriile istoricilor. Manuscrisul cuprinde primele documente scrise in aceasta perioada istorica. A fost scrisa cu caractere dacice, de la dreapta la stanga, si se citeste de jos si in sus. Vorbeste despre despre vlahi si regatul lor. Multi au incercat sa descifreze Codexul Rohonczi, dar n-au putut. Arheologul Viorica Enachiuc a tradus, in premiera, filele misteriosului manuscris.
Daruita de un grof
In 1982, a aflat dintr-o revista publicata in Ungaria de existenta in arhivele Academiei Ungare a Codexului Rohonczi. Se spunea ca e redactat intr-o limba necunoscuta. A facut rost de o copie. Timp de 20 de ani, a muncit ca sa-i descifreze tainele. Manuscrisul se afla in Arhivele Academiei de Stiinte a Republicii Ungaria. E o carte legata in piele. A fost pastrata in localitatea Rohonczi pana in anul 1907. Groful Batthyany Gusytav a daruit-o Academiei de Stiinte a Ungariei, in 1838. Nu se stie prin cate maini a trecut, de-a lungul secolelor.
"Scriere secreta"
Dupa Al Doilea Razboi Mondial, doctorul Vajda Joysef, preot misionar, ii scria cercetatorului Otto Gyurk, in legatura cu Codexul: "Se gaseste in Arhivele Academiei de Stiinte a Ungariei o carte rara, Codexul Rohonczi. Acest Codex este scris cu o scriere secreta, pe care nimeni n-a reusit s-o descifreze pana acum. Si eu am incercat.
Literele sunt asemanatoare scrierii grecesti. M-am gandit ca seamana si cu literele feniciene, apoi am incercat pe baza vechii scrieri unguresti, dar n-a mers. Toate incercarile le-am aruncat in foc". Dupa ce a studiat Codexul, cercetatorul Otto Gyurk a publicat, in 1970, o parte din observatiile sale intr-un articol, in care a incercat sa identifice acele semne din manuscris care ar putea semnifica cifre.
Alfabet dacic cu 150 de caractere
Viorica Enachiuc a descoperit ca textele Codexului au fost redactate in secolele XI si XII, intr-o limba latina vulgara (daco-romana), cu caractere mostenite de la daci. "Sunt semne care au apartinut alfabetului dacic, ce cuprindea aproximativ 150 de caractere, cu legaturile respective. Textele din Rohonczi au fost redactate in latina vulgara, dar intr-un alfabet dacic, in care dominante sunt stravechile semne utilizate de indo-europeni in epoca bronzului", spune aceasta.
Solii si cantece ale vlahilor
Codexul are 448 de pagini, fiecare cu circa 9-14 randuri. In text sunt intercalate miniaturi cu scene laice si religioase. E scris cu cerneala violet. Cuprinde o culegere de discursuri, solii, cantece si rugaciuni, care include 86 de miniaturi. Consemneaza infiintarea statului centralizat blak (vlah), sub conducerea domnitorului Vlad, intre anii 1064 si 1101. "Sunt informatii despre organizarea administrativa si militara a tarii ce se numea Dacia. Avea hotarele de la Tisa la Nistru si mare, de la Dunare spre nord pana la izvoarele Nistrului. Mitropolia blakilor avea sediul la Ticina - cetatea din insula Pacuiul lui Soare", a descoperit Viorica Enachiuc.
"Juramantul tinerilor blaki"
Codexul contine si versurile unui cantec de lupta, numit "Juramantul tinerilor blaki", care a fost tradus in felul urmator: "O viata, taciunele Sarpelui, puternic veghetor,/ Inselator, sa nu primesti a te uni/ Cu prorocirile Sarpelui, anuale, pentru ca lovit/ Vei fi/ Cantecul cetatii aud indelung/ Mergeti vioi, jurati pe caciula, pe puternica caciula!/ Sa juri cu maturitate si cu convingere!/ Sa fiu tie putere vie, traiesc, in lupta sa fiu!/ Alesul juramant pretuieste soimul tau, mergi cu juramant puternic!"
Membra UNESCO
Viorica Enachiuc e absolventa a Facultatii de Filologie, sectia Romana-Istorie, din cadrul Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi, promotia 1963. Lucrarea de licenta si-a luat-o in arheologie. E membra UNESCO din 1983. Multi ani a condus santiere arheologice in Oltenia, Muntenia si Moldova. A cercetat scrierile vechi din neoliticul mijlociu si epoca dacica. Si-a prezentat lucrarile la conferinte in tara si in strainatate: Austria, Franta, Germania, Italia, Israel. Burse de studiu a primit in Italia, pe probleme de arheologie, si in Danemarca, unde a studiat scrierea runica.
Телеканал TV7 в МолдовеMiercuri Guvernul Japoniei a acordat fermierilor moldoveni 73 de tractoare de model Belarus-82.1, procurate în cea de-a opta tranşă a Proiectului de asistenţă japoneză pentru fermierii neprivilegiaţi 2KR.
După cum transmite INFOTAG, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Japoniei în R.Moldova cu sediul la Kiev, Tadashi Izawa, a spus că începînd cu anul 2000 ţara sa a acordat circa 4 mii de tractoare, combine şi stropitoare pentru dezvoltarea economică a R.Moldova, care au contribuit la eficientizarea lucrărilor agricole şi la dezvoltarea economică a ţării.
Ambasadorul a spus că pînă în prezent valoarea totală a asistenţei japoneze în cadrul Proiectului 2KR a constituit circa $18 mil.
Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Valeriu Cosarciuc, a precizat că valoarea totală a tranşei a opta a Proiectului 2KR este de 160 mil. yeni, iar costul unui singur tractor este de circa 262 mii lei.
"Fermierii au achitat 50% din valoarea tractorului, iar pe parcursul a doi ani vor putea achita cîte 25 la sută", a spus Cosarciuc.
INFOTAG precizează: Proiectul 2KR este o parte a Asistenţei Oficiale Japoneze pentru Dezvoltare, oferită Moldovei, Armeniei şi altor ţări în curs de dezvoltare. În cadrul proiectului pentru fermierii moldoveni au fost procurate, în special, 83 de combine Sampo, 42 de tractoare Massey Ferguson, 21 de tractoare Legend 115 (Italia), 82 de tractoare M 105 Kubota (Japonia). Guvernul nipon a acordat un grant în valoare de aproape $4,7 mil. pentru crearea Centrului Naţional de perfecţionare în domeniul mecanizării agriculturii cu echipament de reparaţie şi tehnică agricolă.
INFOTAG
