Studiul, întitulat „Moldova rătăcită în labirintul încurcat al conflictului transnistrean”

IDIS Viitorul - Institutul pentru Dezoltare şi Iniţiative Sociale

Modelarea distribuţiei de interese ale actorilor implicaţi în conflictul transnistrean semnalează existenţa unor interese reale contradictorii intereselor declarate ale unor mediatori. Chiar după încetarea focului, RM a fost prinsă în capcana unor negocieri formale, ritualizate, dar total ineficiente, servind doar ca paravan pentru justificarea pretenţiilor de pacificator exclusiv al Federaţiei Ruse în spaţiul CSI, şi automat – ca imbold de întărire a statutului de proxi loial pentru regimul separatist.

Actualul status quo în formatul de negocieri nu favorizează schimbări calitative în viitorul apropiat, nici din perspectiva populaţiei locale, şi nici a orizonturilor de reintegrare teritorială pentru RM, care se bucură de jurisdicţie internaţională asupra întregului spaţiu al ex-RSSM. Impactul pe care-l are conservarea acestui conflict pentru reabilitarea economică şi socială a ţării, pentru proiectul de integrare europeană a RM, pune cu acuitate necesitatea schimbării de abordare asupra acestui conflict. RM trebuie să descurajeze orice acţiune de sprijin direct ori indirect regimului separatist, cerând autorităţilor europene şi întregii comunităţi internaţionale condamnarea suportului extern pentru separatism, oferit de către Federaţia Rusă. Acestea sunt câteva dintre concluziile experţilor în materie de securitate, exprimate azi, luni, 22 februarie, în cadrul unei dezbateri organizate la sediul IDIS „Viitorul”.

Studiul, întitulat „Moldova rătăcită în labirintul încurcat al conflictului transnistrean”, a fost scris de Dumitru Mînzărari, cercetător pe probleme de politică externă şi de securitate al IDIS „Viitorul”, în prezent doctorand al Universităţii Michigan (Ann Arbor) din SUA. Cercetarea oferă o abordare sistematică şi nouă asupra subiectului reglementării conflictului transnistrean. Autorul asigură o nouă perspectivă asupra conflictului prin modele spaţiale, apelând la teoria jocurilor pentru a modela interacţiunea strategică existentă între părţile negociatoare Republica Moldova și Rusia.

Eşecul negocierilor în acest conflict se datorează unei optici greşite a Chişinăului, explică Dumitru Mînzărari: „O greşeală esenţială este legată de slaba capacitate de a evalua corect preferinţele reale ale actorilor implicaţi, diferite de cele invocate în retorica oficială. Liderii de la Moscova îşi doresc de fapt obţinerea unei loialităţi necondiţionate în RM, care ar exclude orice proiect de europenizare ori modernizare a ţării, dar şi orice autonomie decizională fără asentimentul Kremlinului. Asta înseamnă că Federaţia Rusă va fi de acord să permită reintegrarea Moldovei, doar cu condiţia loialităţii sigure şi necondiţionate a elitelor de la Chişinău, indiferent de numele partidelor la guvernare”.

O altă eroare structurală ţine de admiterea unei autonomii largi pentru acţiunile elitelor de la Tiraspol, mai mare decât acestea şi-o poate permite în realitate, susţine Dumitru Mînzărari de la IDIS „Viitorul”: „Se crede că liderii regimului de la Tiraspol iau decizii din nume propriu şi în cunoştinţă de cauză. Această opinie este cultivată de Rusia, care are, se pare, un interes deosebit în promovarea acesteia în Occident. Moscova pare să folosească Tiraspolul pentru tensionarea situaţiei: când este supusă presiunii să retragă trupele sau să accepte modificarea formatului de pacificare, ea îşi utilizează masca tiraspoleană, ameninţând cu reizbucnirea conflictului, tensiuni etnice, sau solicitând neargumentat mărirea contingentului de militari ruşi, etc”.

Iată de ce Chişinăul trebuie să elaboreze acţiuni care să facă mai costisitor sprijinul Tiraspolului şi implicarea Moscovei în conflict, la general. Dumitru Mînzărari: „Un exemplu de acţiune costisitoare este când Chişinăul şi Kievul au reuşit de comun acord să instituie un control economic eficient la frontiera ucraineană, care forţa administraţia de la Tiraspol să îşi transfere o mare parte a activităţii sale economice de care-i depindea supravieţuirea sub supravegherea Chişinăului. Această acţiune a costat Rusia o campanie gălăgioasă de propagandă.”

Autorul studiului conchide că strategia cea mai eficientă a RM ar fi să evite confruntarea directă cu Rusia, adoptând în schimb o politică de influenţare activă a opţiunilor acesteia. În particular, o strategie sistematică de gestionare a problemelor educaţionale, economice, sociale şi mediatice ar putea fi mult mai folositoare decât orice retorică belicoasă. De asemenea, autorul sugerează autorităţilor RM necesitatea elaborării unei noi Strategii de securitate naţională, care să conceptualizeze la nivel de politică oficială răspunsuri la ameninţările de securitate, existente în acest moment pentru suveranitatea şi independenţa RM, şi pe care fosta concepţie de securitate naţională nu le-a abordat decât tangenţial şi superficial. Studiul recomandă de asemenea şi crearea unei structuri specializate de răspuns la crize, având şi mandatul necesar pentru reintegrarea ţării.

Prezenţi la dezbateri, mai mulţi oficiali şi experţi în materie de securitate s-au pronunţat pe marginea oportunităţilor de soluţionare a diferendului transnistrean:

„Republica Moldova trebuie să aibă un rol proactiv în soluţionarea conflictului transnistrean, deoarece e problema ei internă, cu toate că această rezolvare trebuie să fie internaţionalizată. Această problemă gravă are nevoie de o abordare strategică, care nu trebuie să fie afectată de alternarea la guvernare. Avem nevoie de o Strategie de reintegrare a ţării. Din păcate, nu avem măcar niciun fel de strategii sectoriale care să vizeze reintegrarea. Situaţia politică de pe ambele maluri ale Nistrului este destul de instabilă şi nu ştim în ce măsură vom reuşi să mizăm pe careva progrese.” (Victor Osipov, Viceprim-ministru responsabil de realizarea politicilor pentru reintegrarea ţării)

„În acest moment, ne aflăm la o posibilă bifurcaţie - exact atunci când am putea reconsidera resursele şi opţiunile strategice pe care le putem aplica în ceea ce definim noi 'interes strategic de redobândire a controlului asupra Transnistriei, ca parte a spaţiului constituţional şi de drept al RM'. Totuşi, se semnalează şi pericolul unei perpetuări - din inerţie, ori din nepricepere - a unor vechi abordări asupra conflictului transnistrean, consecinţe ale lipsei de cultură strategică şi dezinteresului slab la nivelul populaţiei. Chiar şi actualul format de negocieri - daca va fi menţinut cum este el în prezent - nu poate servi în mod necesar ca răspuns la interesul naţional al Republicii Moldova. Dacă nu schimbăm felul cum abordăm medicamentul pentru un diagnostic corect al 'cazului transnistrean', nu ar trebui să ne aşteptăm la rezultate pozitive pe viitor, ceea ce ar putea influenta şi starea generală de sănătate a reformelor interne, reactivate în ultimele luni de către noua guvernare.” (Igor Munteanu, director executiv IDIS „Viitorul”)

„Noi trebuie să căutăm răspuns la întrebarea: cum? Societatea civilă are nişte limite fireşti în abordarea unor probleme de acest gen, deoarece acest conflict presupune un nod de interferenţă a mai multor interese despre care tot vorbim de la o vreme încoace. Trebuie să lansăm acţiuni care să ducă la erodarea din interior a regimului separatist, care şi-a pierdut orice justificare, inclusiv în ochii populaţiei, care nu ştie încotro să fugă.” (Oazu Nantoi, director de program, Institutul pentru Politici Publice)

„Pentru soluţionarea conflictului transnistrean există două premise de bază. Prima ar fi că Federaţia Rusă e interesată de rezolvarea conflictului. În acest caz, discutabil dacă Moscova va accepta să ofere un exemplu pozitiv, arătând lumii întregi că poate soluţiona un conflict, pierzând în acelaşi timp influenţă şi pârghii. A doua premisă este menţinerea status quo-ului; Republica Moldova trebuie să mizeze în acest caz pe aliaţi naturali, Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană”. (Vlad Lupan, expert independent)

„Declaraţiile despre conflictul transnistrean sunt cu totul altceva decât interesele oculte ale politicienilor. De exemplu, atunci când Moscova spune că ea este interesată de reglementarea conflictului, ea are în vedere contrariul. Când regiunea transnistreană pretinde la independenţa sa absolută, prin acest demers trebuie să înţelegem că ea tinde spre o federaţie asimetrică. Natura paradoxală a conflictului transnistrean se traduce în viaţă prin normalitate a anormalului, conflictul devenind parte integrantă a vieţii noastre, şi nu o stare pasageră.” (Cornel Ciurea, expert în politici de securitate, IDIS „Viitorul”)

Descărcaţi aici prezentarea Power Point a studiului.

BERD prognozează o creştere a PIB în Moldova de 4%

BERD prognozează o creştere a PIB în Moldova de 4% - Radio Free Europe/Radio Liberty © 2010

Linie de creditare BERD de 20 de milioane de euro pentru finanţarea unor proiecte din Moldova în domeniul energiei regenerabile
Şeful reprezentanţei de la Chişinău a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, pe scurt BERD, este optimis că economia moldoveană va creşte anul acesta peste aşteptări, iar leul va rămâne stabil. Libor Krkoska a declarat Europei Libere că economia se va extinde cu aproximativ 4 la sută. Creşterea se va datora mai ales fluxului masiv de bani din străinătate sub formă de ajutoare, credite şi investiţii.

Banii promişi Moldovei de donatorii externi, organismele financiare internaţionale şi investitori vor ajunge în economia moldoveană anul acesta indiferent dacă vor avea sau nu loc alegeri anticipate, crede Libor Krkoska, reprezentantul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare la Chişinău: „Sprijinul internaţional pentru Moldova nu depinde de faptul dacă un an anume este an electoral sau nu. Este o practică europeană curentă să aibă loc alegeri frecvent. Anul trecut a fost totuşi unul special în Moldova, când au avut loc alegeri generale de două ori, la un răstimp de câteva luni, iar guvernul şi Parlamentul nu au funcţionat pentru a lua decizii. S-au concentrat mai curând pe chestiuni interne decât pe negocierea unor reforme adeseori complicate din punct de vedere politic”.

Dar aşa cum noul guvern a încheiat deja negocierile cu principalul creditor, Fondul Monetar Internaţional, Libor Krkoska nu vede alte obstacole. El spune că Moldova va începe să primească atât fonduri din partea FMI, din creditul de peste 500 de milioane de dolari, cât şi din donaţii multilaterale şi bilaterale. Aşa încât, în partea a doua a anului mai ales, se vor face investiţii semnificative în infrastructură, ceea ce va relansa economia.

Potrivit estimărilor făcute de BERD, economia Moldovei, puternic lovită de recesiune anul trecut, când a scăzut cu aproape 8 la sută, va înregistra în 2010 o creştere de 4 la sută. Însuşi guvernul, precum şi Fondul Monetar Internaţional au făcut stimări mai puţin optimiste. Dar reprezentantul BERD vede deja o înviorare a economiei, în comparaţie cu perioada cea mai dificilă a crizei economice, înregistrată în prima parte a anului trecut.

Nu numai că băncile sunt mai dornice acum să finanţeze proiecte noi, spune Libor Krkoska, dar şi companiile din economia reală sunt mai decise să ia împrumuturi pentru a face investiţii noi, nu doar pentru a-şi refinanţa vechile datorii. Spre deosebire de alte instituţii financiare internaţionale, BERD se află în strâns contact cu sectorul real al economiei. Această bancă, spune reprezentantul ei la Chişinău, nu are scopul sa ofere credite ieftine ţărilor în dificultate.

Aproape ca orice altă bancă obişnuită, ea investeşte în diferite proiecte ale unor companii private, urmărind să obţină profituri. Cu deosebirea că, de multe ori, foloseşte ca intermediari băncile comerciale locale, ajutîndu-le să-şi îmbunătăţească activitatea şi să evite creditele neperformante. De asemenea, BERD se orientează mai ales către regiunile şi domeniile unde există un deficit de creditare.

Săptămâna aceasta Banca a anunţat că a deschis o linie de creditare de 20 de milioane de euro pentru finanţarea unor proiecte din Moldova în domeniul energiei regenerabile. Scopul proiectului este să ajute companiile moldoveneşti să-şi micşoreze consumul de energie pe calea modernizării sistemelor de distribuţie a căldurii, instalării contoarelor sau izolării termice a clădirilor.

Un motiv pentru care în Moldova sunt importante proiectele menite să reducă pierderile de energie este acela că cea mai mare parte a energiei, gaze sau curent electric, este importată, spune Libor Krkoska. De asemenea, astfel de investiţii sunt mai simplu de făcut în vremuri de criză, pentru că au ca efect diminuarea costurilor, nu extinderea afacerilor.

Dacă sunt reuşite, BERD estimează că aceste proiecte vor duce la economisirea timp de un an a unei cantităţi de energie echivalentă cu 2.3 milioane de metri cubi de gaze importate – este vorba de mai puţin de o miime din volumul de gaze importate de Moldova într-un an– o părticică infimă la scara întregii ţări, dar o economie importantă la scara micilor întreprinderi.

Anul trecut, BERD a făcut investiţii în valoare de aproximativ 60 de milioane de euro în Moldova, fie prin intermediul băncilor locale, fie prin credite acordate direct companiilor din economia reală. Dar a trebuit să amâne proiecte în sectorul public, ca reabilitarea apeductelor din oraşele din provincie, pentru care ar fi avut nevoie de aprobări din partea autorităţilor locale şi centrale. Banca Europeană Pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare planifică să reia proiectele anul acesta. În total, BERD planifică să investească până la sfârşitul anului în Moldova în jur de 100 de milioane de euro în cel puţin 10 proiecte noi.

Moldova are şansa să devină cel mai important stat din cadrul Parteneriatului Estic

Europarlamentar român: Moldova are şansa să devină cel mai important stat din cadrul Parteneriatului Estic - Moldova Azi

După alegerile din Ucraina, dar şi datorită unor acţiuni ale noii administraţii de la Chişinău, Republica Moldova are şansa să devină cel mai important stat pentru UE din cadrul Parteneriatului Estic, potrivit europarlamentarului român Traian Ungureanu.
Moldova Azi, 16 februarie 2010, 18:08
Comentarii

* Restructurarea întreprinderilor şi datoriilor din sectorul energetic, Ion PREAŞCĂ, 8 februarie 2010, 14:30
* Interviu cu Melanie Marlett, Manager de Ţară al Băncii Mondiale în Republica Moldova, Oficiul Băncii Mondiale la Chişinău, 5 februarie 2010, 11:07
* Reforma constituţională - apogeu al crizei sau şansă de aproximare faţă de UE?, Igor Munteanu, 1 februarie 2010, 14:06
* Vizita lui Băsescu aşteptată cu nerăbdare de guvernarea democrată de la Chişinău, Lina Grau pentru Moldova Azi, 26 ianuarie 2010, 14:02
* 160 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu, Alexandru Toreanik, Ziare.com, 15 ianuarie 2010, 10:15
* 2010 vine cu tarife mai mari la gaze şi energie, Ion PREAŞCĂ, 29 decembrie 2009, 11:15

Caracter text
Bookmark and Share

Traian Ungureanu: Noua administraţie de la Chişinău pune Moldova într-o poziţie mult mai bună faţă de UE

„Noua administraţie de la Chişinău pune Moldova într-o poziţie mult mai bună. Am observat şi la Bruxelles şi Strasbourg o deschidere imediată, chiar spectaculoasă şi Moldova are şansa, în acest moment, şi cu un efort susţinut şi coerent să devină cel mai important şi cel merituos stat dintre statele angajate în Parteneriatul Estic. Republica Moldova se îndreaptă spre poziţia de stat principal în această schemă, mai ales după evenimentele electorale recente din Ucraina şi mai ales după îmbunătăţirea spectaculoasă a relaţiilor cu România", a declarat marţ, presei de la Chişinău, Traian Ungureanu, membrul delegaţiei Parlamentului European la Comitetul de Cooperare Parlamentară Uniunea Europeană - Republica Moldova.

Delegaţia Parlamentului European se află la Chişinău cu ocazia şedinţei Comitetului de Cooperare Parlamentară Uniunea Europeană - Republica Moldova.

Marţi, la Chişinău a avut o întrevedere a membrilor delegaţiei cu ministrul Justiţiei Alexandru Tănase, care a declarat ulterior că în cadrul întrevederii au fost discutate subiecte ce ţin de situaţia din justiţie, obstacolele cu care se confruntă şi soluţiile pe care le văd europenii şi partea de contribuţie externă pentru reformarea sistemului judecătoresc.

„Justiţia este o prioritate pentru Republica Moldova, reformarea acestui sistem, care este foarte dificilă şi greu de realizat rămâne o prioritate şi mizăm foarte mult pe asistenţa UE", a declarat presei Alexandru Tănase.

El a adăugat că aşteaptă sprijin din partea UE pe două direcţii - asistenţă în preluarea preluarea de know how şi asistenţă financiară. „Fără o infuzie substanţială în sistemul judecătoresc pentru a oferi o infrastructură adecvată, restul eforturilor riscă să rămână fără prea mari rezultate", a declarat Alexandru Tănase.

Cea de-a 12-ea reuniune a Comitetului de Cooperare Parlamentară UE - Republica Moldova se desfăşoară în perioada 16-17 februarie la Chişinău.

În seara zilei de marţi, 16 februarie delegaţia Parlamentului European va avea o întrevedere cu preşedintele Parlamentului Mihai Ghimpu, preşedinte interimar al Republicii Moldova.

În finalul celei de-a doua sesiuni de lucru, miercuri, 17 februarie, copreşedinţii Comitetului de Cooperare Parlamentară UE - Republica Moldova vor susţine o conferinţă de presă.

Marea Britanie, SUA ajută Moldova să-şi creieze strategia de apărare

Marea Britanie, SUA ajută Moldova să-şi creieze strategia de apărare

O echipă de consultanţi în domeniul reformării sectorului de apărare şi securitate din Marea Britanie şi SUA s-a aflat într-o vizită de lucru de trei zile la Chişinău pentru a oferi Guvernului R. Moldova expertiza necesară la implementarea procesului de Analiză Strategică a Apărării (SDR).

Surse din cadrul Ministerului Apărării au relatat pentru INFOTAG că la întrevederea cu ministrul Vitalie Marinuţa, precum şi cu ofiţeri din cadrul structurilor de comandă şi conducere ale Ministerului Apărării şi Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, consultanţii au discutat subiecte privind relansarea activităţilor în cadrul SDR pentru adoptarea Strategiei Securităţii Naţionale, precum şi aprobarea Raportului de evaluare a riscurilor şi pericolelor militare la adresa securităţii statului.

Experţii militari susţin că primele două etape ale SDR au fost deja încheiate, iar cea de-a treia etapă va fi axată pe dezvoltarea viitoarei structuri a Forţelor Armate şi capabilităţilor necesare sistemului naţional de apărare. Noua structură a Forţelor Armate va fi creată reieşind din riscurile şi ameninţările la securitatea naţională, precum şi misiunile şi sarcinile trasate faţă de sistemul de apărare.

Procesul de iniţiere a SDR datează odată cu instituirea Comisiei de Stat pentru SDR, formată în octombrie 2007 prin Decretul Preşedintelui RM nr.1339-IV. În cadrul Comisiei au fost formate patru grupuri de experţi pe domenii specifice. Grupul I – „Contextul strategic” a revenit Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene , grupul II – „Sistemul de apărare” a fost atribuit Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, grupul III – „Resurse pentru apărare” este în competenţa Ministerului Apărării, în speţă Direcţiei economico - financiare, iar grupul IV – „Managementul apărării” a revenit Direcţiei politică de apărare şi planificarea apărării din cadrul Ministerului Apărării.

Infotag

R. Moldova şi România fac paşi spre unire, scrie presa rusă

R. Moldova şi România fac paşi spre unire, scrie presa rusă | REALITATEA .NET

O altă măsură spre unirea R. Moldova şi României invocată de publicaţia rusă o reprezintă scoaterea sârmei ghimpate de pe Prut.

"Analiştii consideră că a fost început proiectul unionist, dar unirea Republicii Moldova cu România ar duce la destabilizarea Europei de Est", scrie Nezavisimaia Gazeta.

Iniţiatorul acestui proiect este preşedintele interimar Mihai Ghimpu, care a propus redactarea unei noi Constituţii, potrivit ziarului. Noua lege fundamentală ar urma să acorde drept de vot de la vârsta de 16 ani, să menţioneze limba română în locul denumirii de limbă moldovenească, iar raioanele să fie numite judeţe, menţionează publicaţia rusă.

Nezavisimaia Gazeta susţine că alţi paşi pentru unirea celor două ţări sunt deschiderea a două posturi de televiziune româneşti în Republica Moldova - Publika TV şi Jurnal TV -, predarea istoriei române în şcoli, majorarea până la 5.000 a numărului de bursieri moldoveni în România ţi facilitarea obţinerii cetăţeniei române.

Cotidianul rus reaminteşte că aproximativ 15% - 20% dintre moldoveni susţin proiectul unionist, care ar provoca nemulţumiri în societate, în special în oraşul Bălţi, în Găgăuzia şi în raionul Taraclia.

"Dacă vor fi formulate pretenţii teritoriale faţă de Republica Moldova şi Ucraina, România va avea probleme la hotarul cu Ungaria (Transilvania) şi Bulgaria (Dobrogea de Sud). În timp ce România lucrează să pregătească opinia publică pentru proiectul unionist, Rusia urmăreşte în tăcere evenimentele, care au loc", conchide Nezavisimaia Gazeta.

Petru Bogatu - Jocuri geostrategice în jurul Republicii Moldova

Petru Bogatu

Se creează impresia că anunţul despre amplasarea unor elemente anti-rachetă pe teritoriul României a prins Chişinăul pe nepusă masă. Comuniştii le caută ruşilor în coarne, deşi riscă să fie prinşi în ele şi ridicaţi peste garduri, dovedind astfel că nu ştiu pe ce lume se află. Până şi puterea democratică pare să fie depăşită de evenimente.

Se redefineşte geostrategia regiunii

Ministerul de Externe al Republicii Moldova a luat apă-n gură. Tace AIE. Marian Lupu însă, pe propria-i răspundere, se arată nedumerit că Bucureştiul nu s-a consultat cu oficialităţile moldovene înainte de-a decide să-i găzduiască pe americani. Doar Mihai Ghimpu pune degetul pe rană, declarând că îngrijorarea unora în legătură cu desfăşurarea dincolo de Prut a sistemului antirachetă este o ipocrizie în condiţiile în care trupele ruse rămân dislocate pe malul Nistrului.

Ceea ce multora astăzi le scapă este faptul că la ora actuală în jurul Republicii Moldova are loc, aşa cum afirma deunăzi Serghei Markov, directorul Institutului pentru Studii Politice din Moscova, o redefinire a geostrategiei regionale. Chişinăul este prins la mijlocul unui extrem de complex joc al marilor puteri.

Deocamdată nu se cunosc toate detaliile avansării SUA în România. Totuşi modul în care a reacţionat Kremlinul la înţelegerile din culise între Washington şi Bucureşti ni se par lămuritoare în multe privinţe.

Cum se explică reacţia temperată a Moscovei?

În primul rând, trebuie spus că replica Moscovei, deşi negativă, s-a dovedit a fi uimitor de temperată. Ruşii au lăsat să se întrevadă că nu au nimic de reproşat Romăniei şi le vor cere socoteală doar Statelor Unite. Totuşi, cu toate că pare preocupat de gestul Washintonului, Kremlinul nu forţează nota şi deocamdată nu ridică tonul la americani.

În al doilea rând, în ciuda constituirii, de fapt, a unui parteneriat strategic între SUA şi România, Rusia se arată dispusă să amelioreze rapid relaţiile economice cu Bucureştiul. Pe plan energetic, se întrezăreşte o cooperare fără precedent între cele două ţări. Deja după ce Băsescu anunţase dislocarea elementelor antirachetă din scutul american, preşedintele Companiei Gazprom a declarat ca viitoarea conducta South Stream n-ar trebui sa ocolească România.

În al treilea rând, Rusia a adoptat o poziţie circumspectă, dar în acelaşi timp, destul de clamă faţă de o posibilă implicare a Republicii Moldova în operaţiunile din Afganistan. Şi în genere, Moscova, deşi nu priveşte cu ochi buni schimbarea de la Chişinău, dă dovadă de o pacienţă neaşteptată.

În al patrulea rând, implementarea proiectului de scut antirachetă în România se suprapune cu avansurile generase pe care le-a făcut Republicii Moldova secretarul de Stat american în cursul vizitei la Washington a premierului Vlad Filat. Hillary Clinton a vorbit în premieră absolută despre un probabil parteneriat între cele două state, dar şi despre o cooperare mai strânsă cu NATO.

În fine, dar nu şi în ultimul rând, anunţul că România a acceptat invitaţia preşedintelui american Barack Obama de a participa la dezvoltarea sistemului antirachetă coincide practic în timp cu vizita simptomatică a omologului său român la Chişinăul. Aici liderul de la Bucureşti a dat lovitura, sugerând că ar avea un proiect de integrare economica rapidă a Republicii Moldova si de împingere forţata a acesteia spre UE.

Asul româno-american pentru Rusia

De unde şi senzaţia că atât Washingtonul, cât şi Bucureştiul au în mână asul care nu poate fi refuzat de Moscova. SUA şi România, aşa cum arătam în unul dintre editoriale anterioare, interpretează acum în voie un tango diplomatic şi politico-militar în întâmpinarea unei renunţări a Ucrainei de a adera la NATO. Acesta pare să fie preţul care a înduplecat Rusia să se resemneze.
Dar şi Bucureştiul, neîndoielnic, va fi răsplătit pentru găzduirea scutului. Va fi extinsă mai întîi de toate marja lui de manevră la graniţa răsăriteană. Cu alte cuvinte, România nu va fi lăsată, bineînţeles, să aibă o linie de front la Prut, după cum meneşte aiurea Voronin. Din contra. Frontiera geostrategică va fi împinsă cât mai departe cu putinţă spre est. Astfel, prin consolidarea tandemului Washington-Bucureşti, Republica Moldova, volens-nolens, va fi încorporată în spaţiul de securitate euroatlantic.
Tocmai de aceea Băsescu joacă tare. Favorizează acordarea cetăţeniei române şi dă de înţeles că Bucureştiul vrea sa se implice in dezvoltarea Basarabiei mai mult decât a făcut-o vreodată in perioada post-decembristă. Nu este întâmplător faptul că şi SUA, şi UE se mobilizează exemplar pentru a aduce îla Chişinău mai multa democraţie, mai multa justiţie, mai multă presă liberă şi mai multi bani.
Metaforic vorbind, la banchetul care marchează amiciţia dintre SUA şi România, în calitatea ei de rudă apropiată a celei din urmă, este invitată la masă şi Republica Moldova. E încurajată să intre în joc.

dezvoltarea relaţiilor moldo-indiene în domeniul medicinei

(AUDIO) Relaţiile moldo-indiene mai profitabile ca pînă acum

O delegaţie de bisinessmeni indieni în domeniul medicinei şi farmaceuticii se află într-o vizită de afaceri în Republica Moldova.

Întreprinzătorii din India s-au întrunit astăzi în cadrul unui for de afaceri cu producătorii de preparate farmaceutice autohtoni pentru a iniţia relaţii de colaborare cu organizaţii şi instituţii din Moldova.

Evenimentul a fost organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a Moldovei în partineriat cu Ambasada Indiei în România.

Cu detalii de la forul de afaceri moldo-indian vine Tatiana Guţu.

Mai mulţi producători indieni de preparate farmaceutice, homeopatice, produse medicinale din ierburi, suplimente alimentare precum şi prestatori de servicii de medicină tradiţională indiană au avut azi o discuţie cu agenţii economici autohtoni din domeniu. Întrunirea a avut ca scop ameliorarea si dezvoltarea relaţiilor moldo-indiene în domeniul medicinei. Cu acest prilej, pentru o documentare mai profundă, reprezentantul Ambasadei Indiei la Bucureşti, România, Nadkishor Panmar a invitat producătorii Republicii Moldova să viziteze instituţiile medicinal din India.

Agenţii economici autohtoni din domeniul medicinii şi farmaceuticii au dat dovadă de interes privind noua colaborare dintre aceste două state. Directorul Companiei "Farmac", Vladimir Simionov a declarat că aceasta vizită a delegaţiei indiene în Republica Moldova este una foarte importantă, deoarece India a propus ţării noastre diverse strategii de dezvoltare în sfera medicinii.

Pe piaţa Republicii Moldova, produsele medicamentoase importate din India ocupă locul trei, ceea ce constituie 9,7 % a declarat în cadrul forului de afaceri moldo-indiene reprezentantul Ministerului sănătăţii, Maria Cojocaru-Toma.

La for au luat parte peste 25 de agenţi economici autohtoni, reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, Agenţiei Medicamentului, Camerei de Comerţ şi Industrie a Moldovei, precum şi alte organizaţii şi instituţii de profil din Republica Moldova.

providerii să stocheze informaţia despre clienţii lor

Jurnal de Chişinău: Netu` ne trădează secretu` - Social - Jurnal.md

Ministerul Afacerilor Interne a elaborat legea de combatere a infracţiunilor cibernetice, adoptată deja de Parlamentul R. Moldova, care prevede ca providerii (furnizorii de servicii internet) să stocheze informaţia despre clienţii lor şi să o prezinte autorităţilor competente, în cazul în care acestea o vor solicita. Autorii proiectului susţin că aceasta nu va afecta confidenţialitatea utilizatorilor de internet, deoarece informaţia va putea fi accesată doar cu acordul judecătorului de instrucţie, şi nu va putea fi divulgată în afara urmăririi penale. Pe de altă parte, furnizorii de servicii de internet afirmă că stocarea informaţiei va solicita cheltuieli enorme şi nu exclud varianta că vor creşte preţurile la serviciile prestate de aceştia.

La 26 ianuarie anul curent a intrat în vigoare legea privind prevenirea şi combaterea infracţionalităţii cibernetice şi informaţionale. Actul normativ va putea fi aplicat peste şase luni, când va fi aplicat articolul şapte, litera A.

Potrivit acestei legi, toţi providerii (furnizorii de servicii de internet) vor trebui să ofere organelor abilitate orice informaţie despre fluxul de informaţie care trece prin reţelele lor. Aceştia trebuie să ţină evidenţa clienţilor şi să anunţe autorităţile competente despre accesul ilicit la informaţii şi alte încălcări. Providerii vor fi nevoiţi să stocheze materialele despre clienţi şi informaţia care trece prin reţeaua lor de trei sau, după cazul investigat, şase luni.

În esenţă, aceasta înseamnă că angajaţii Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Informaţie şi Securitate, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei sau Procuraturii vor avea acces la arhiva oricărui utilizator, vor putea vedea ce resurse foloseşte, cu cine comunică, de la cine a primit şi cui i-a transmis anumite date. Aceştia vor avea acces nelimitat la orice calculator al furnizorului de servicii care conţine date despre informaţia de care are nevoie.

De remarcat că unele servicii au avut întotdeauna acces, pentru a efectua acţiuni de anchetă, la reţeaua World Wide Web (WWW).

Convenţia privind Crima Cibernetică

În timp ce noua lege acordă acces nelimitat organelor de forţă la corespondenţa privată, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului prevede că orice persoană are dreptul la respectarea vieţii private, de familie, a domiciliului şi a corespondenţei personale. "Nu se admite amestecul autorităţilor în exercitarea acestui drept", se arată în document.

Excepţii se pot face în cazurile în care o astfel de intervenţie este cerută de lege şi sunt necesare în interesul securităţii naţionale, a ordinii publice, economice, de bunăstare a ţării. De asemenea, în cazurile de prevenire a dezordinii sau crimei, pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor altora.

În acelaşi timp, Ministerul Afacerilor Interne, autorul legii, dă asigurări că acesta nu va încălca drepturile fundamentale ale omului. „Legea a fost adoptată pe baza principiilor introduse în Convenţia Consiliului Europei privind Crima Cibernetică, pe care Republica Moldova a semnat-o în 2001 şi a ratificat-o în 2009, obligându-se să adopte o asemenea lege pe plan naţional”, a declarat, pentru JURNAL, Iurie Caţer, şef al Direcţiei prevenire şi combatere a delictelor cibernetice, informatice şi transnaţionale în cadrul MAI.

În statele membre ale Uniunii Europene, astfel de legi au fost adoptate din anul 2002, după atacul din 11 septembrie 2001 asupra turnurilor gemene din New York.

Infracţiuni cibernetice

Adoptarea legislaţiei în domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor cibernetice a fost dictată de faptul că numărul acestora este în creştere şi activităţile criminale devin din ce în ce mai sofisticate şi mai internaţionalizate. Cu toate acestea, numărul urmăririlor penale efectuate în Europa, în cadrul cooperării transfrontaliere, în vederea aplicării legii, nu sunt în creştere.

Printre activităţile criminale care cad sub incidenţa infracţiunilor cibernetice se numără furtul de identitate, phishingul (obţinerea datelor confidenţiale, cum ar fi datele de acces pentru aplicaţii de tip bancar, informaţii referitoare la carduri de credit, folosind tehnici de manipulare a datelor identităţii unei persoane sau a unei instituţii), mesajele comerciale nesolicitate (spam), coduri ostile (malware), care pot fi utilizate pentru comiterea infracţiunilor pe scară largă.
O problemă gravă o constituie comerţul ilicit prin intermediul internetului, naţional şi internaţional. Aceasta include comerţul cu droguri, cu arme, cu specii de plante şi animale pe cale de dispariţie.

Referindu-se la faptul că angajaţii MAI vor avea acces la datele personale, Caţer a menţionat că acesta se va face în baza dovezilor adunate de către poliţişti, care vor fi ulterior studiate de procuror. „Procurorul va trebui să primească un aviz pozitiv din partea judecătorului şi doar după aceasta se va obţine acces la informaţie”, susţine şeful Direcţiei prevenire şi combatere a delictelor cibernetice. „Dar această informaţie este confidenţială şi nu se va divulga în afara urmăririi penale”, comunică Caţer.

Juristul în cadrul Companiei „Star Net”, Daniela Croitor, a declarat pentru JURNAL că doar cu autorizaţia din partea judecătorului de instrucţie se pot elibera materiale confidenţiale. „Fără acest act, providerul nu poate pune la dispoziţia autorităţilor nicio informaţie a clienţilor”, susţine Croitor.

„Cheltuieli enorme”

Pe de altă parte, furnizorii de servicii de internet susţin că cheltuielile de stocare a informaţiei vor fi enorme. „Nu ştim cine va stoca această informaţie, furnizorii sau organele abilitate, toate acestea necesită o modernizare a infrastructurii”, explică Oleg Burlacu, şef al serviciului tehnologie informaţională al companiei „Star Net”. „Nu ştim dacă va trebui să păstrăm doar informaţia internaţională sau naţională”, comunică Burlacu. Potrivit angajatului „Star Net”, în cazul în care se va cere păstrarea celor mai banale discuţii pe care le poartă clienţii cu prietenii, vecinii, va fi foarte dificilă din punct de vedere tehnic stocarea unui volum atât de mare de informaţie.

Şeful Seviciului tehnologie informaţională nu exclude că, în cazul în care stocarea informaţiei va fi operată de provideri, s-ar putea ca preţul la serviciile oferite de aceştia să crească. „Asociaţia providerilor se va consulta şi va rezolva această problemă, dar nu putem exclude şi această variantă”, conchide Oleg Burlacu.

Moldova: reacţii la intenţia României de a permite amplasarea scutului anti-rachetă

Corespondentii_rfi | Moldova: reactii la intent - Flash Player Installation

Partidul Comuniştilor şi-a exprimat îngrijorarea faţă de intenţia României de a permite amplasarea scutului anti-rachetă pe teritoriul său. Potrivit comuniştilor, „poziţionarea acestuia în vecinătate, va face ca Republica Moldova să fie practic, prima linie de front”.

Analistul politic, Bogdan Ţârdea, a declarat la RFI, că Partidul Comuniştilor şi-a propus, o dată în plus, să transmisă un semnal Moscovei, electoralului pro-rus şi anti-românesc că este gata şi în continuare să apere suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova.

„Amplasarea scutului anti-rachetă în România va trezi nemulţumiri atât la Chişinău, cât şi la Kiev şi Moscova. Republica Moldova va fi o zonă de contradicţie, pe de o parte fiind România iar pe de alta – Rusia şi Ucraina.

Totodată, analistul politic de la Chişinău consideră că poziţionarea scutului anti-rachetă în ţara vecină va crea tensiuni şi în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană.

În ultimul timp, Partidul Democrat şi Alianţa „Moldova Noastră” au acelaşi mesaj. Au demonstrat acest lucru şi faţă de vizita lui Traian Băsescu la Chişinău, a Tratatului de Frontieră cu România dar şi cât ţine de neutralitatea Moldovei. Vor fi contradicţii”, susţine Bogdan Ţârdea. Totul depinde doar de poziţia oficială a Chişinăului, e de părere analistul politic.

Partidul Comuniştilor a cerut Guvernului Republicii Moldova să condamne politica României de a destabiliza securitatea regională şi de a crea „o atmosferă de război rece şi de neîncredere în regiune”.