Paradox moldovenesc: criza a „afectat” corupţia!

BusinessExpert

Criza economică pare să aibă repercusiuni „paradoxale" asupra Republicii Moldova - se consideră că a fost „afectată" şi corupţia. Această afirmaţie se bazează pe percepţia proprie a unor cetăţeni, oameni de afaceri sau funcţionari şi nu, deocamdată, pe sondaje sau studii de specialitate.

O sursă avizată ne-a spus că „venitul neoficial" al angajaţilor vamali a scăzut odată cu descreşterea operaţiunilor de import-export. „Mai puţine companii se adresează după „sfaturi" şi, respectiv, se acumulează mai puţine „taxe". De fapt, mărimea „taxelor" a rămas aceeaşi, doar că numărul de „clienţi" este mult mai mic", ne-a declarat sursa citată.

Un manager din domeniu construcţiilor, care din motive uşor de înţeles, a preferat anonimatul, ne-a atras atenţia: „Uitaţi-vă la orice oficiu cadastral din Chişinău. Bate vântul pe coridoare! Pe când în urmă cu un an, erau cozi interminabile şi, respectiv, pentru urgenţă se aplica o „taxă" specială".

„Pentru tot felul de acte birocratice - extrase, înregistrări, certificate - era o cerere sporită în condiţiile „boom-ului" din construcţii. Şi atunci, când există cerere, există şi „oferta specială" a funcţionarului. Este clar, însă, că în condiţii de criză, cererea a scăzut brusc", explică managerul.

„Pentru ce să plătesc, dacă nu ştiu ce va fi mai departe?", s-a mai întrebat el, retoric, în locul potenţialului plătitor de mită pomenit în condiţii de criză.

Opinia Expertului

Mircea Eşanu: „Criza e sezonieră, mai târziu sau mai devreme ea se va încheia. Problema corupţiei va rămâne"

Din păcate, nu există sondaje sau cercetări actualizate despre fenomenul mitei care ar demonstra anumite evoluţii, de aceea afirmaţiile sunt prezumtive, spune Mircea Eşanu, secretarul Alianţei naţionale anticorupţie.

„Putem presupune că în anumite domenii se resimte criza. Poate la vamă au scăzut volumele de mituire. Nu cred, însă, că acelaşi lucru se poate raporta la achiziţiile publice sau în domeniul sănătăţii", este de părere Mircea Eşanu.

„Oricum, criza e o chestie sezonieră, mai devreme sau mai târziu aceasta se va încheia, iar problema corupţiei va rămâne. Fenomenul vine mai degrabă din sectorul public, corupţia este o disfuncţie guvernamentală, pe când criza e generată de sectorul economic", subliniază expertul.

Eugen Roşcovanu: „Criza nu este un leac pentru corupţie"

Afirmaţiile despre impactul crizei asupra mitei nu sunt lipsite de temei, crede Eugen Roşcovanu, preşedintele Asociaţiei Micului Business.

„Nu este un secret că mulţi comercianţi, atunci când îşi construiesc afacerea, îşi rezervă o sumă anumită pentru mită. Datele noastre arată că vânzările în pieţe au scăzut puternic. Evident că şi mita se dă în cantităţi mai mici", adaugă Eugen Roşcovanu.

„Există întreprinderi care de 3-4 luni nu au activitate. Şi atunci de ce să plăteşti dacă nu ai bani, nu ai activitate, de fapt nici nu ai încălcat nimic?", se întreabă preşedintele Asociaţiei Micului Business.

Potrivit dlui Roşcovanu criza „nu este un leac pentru fenomenul corupţiei". „Ne putem aştepta ca sondajele viitoare să arate un grad mai scăzut de mituire. Dar asta nu înseamnă nicidecum că s-a produs o îmbunătăţire a situaţiei", mai spune Eugen Roşcovanu.

Nicolae Bătrîncea: „Epoca de aur a corupţiei a trecut"

„Încă nici un angajat vamal nu a venit să-mi spună că a luat mită, ba mai mult, să se plângă că mita este mai mică", spune Nicolae Bătrîncea, director adjunct al Serviciului Vamal.

Oficialul afirmă că, din contra, administraţia Serviciului Vamal încearcă să convingă angajaţii „să nu se lase pradă mituirii". În acest sens a fost deschis un fond special din care sunt remuneraţi cei mai activi lucrători în domeniul descoperirii fraudelor vamale.

„Vameşii oneşti primesc prime speciale, care - de altfel - se impozitează. Deci, este mai convenabil să lucrezi cinstit şi să fii premiat, decât să estorchezi banii şi să stai cu frica în sân", explică directorul adjunct al Serviciului Vamal.

Nicolae Bătrîncea mai crede că „epoca de aur" în ceea ce priveşte corupţia în vamă a trecut demult.

„Cu siguranţă, nu mai avem astăzi cazurile de mituire din anii '90-95. Multe programe în acest sens sunt implementate cu ajutorul partenerilor europeni - se încearcă diminuarea factorului subiectiv în procedura vamală", a conchis Nicolae Bătrîncea.

Dosar Business Expert

În 2008, Republica Moldova a ocupat locul 121 din 180 de ţări conform indicelui perceperii corupţiei într-un clasament publicat de Transparency International.

Un studiu al aceleiaşi organizaţii estimează că oamenii de afaceri şi cetăţenii moldoveni au plătit pe parcursul anului 2007 mită în valoare de aproape un miliard de lei (circa 73 milioane de euro la cursul de astăzi).

În studiu se spune că aproape 40 la sută dintre cetăţenii obişnuiţi şi mai mult de jumătate dintre oamenii de afaceri chestionaţi au declarat că au dat mită. Conform celor intervievaţi, cel mai mult se plăteşte mită la instituţiile medicale, poliţieneşti, de învăţământ şi la vamă. Sumele medii oferite ca mită de oamenii de afaceri oscilează între circa 133 lei plătiţi angajaţilor birourilor de paşapoarte şi 5.700 lei daţi în instanţele de judecată.

O nouă lege cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova, aprobată la începutul anului trecut, prevede că funcţionarii publici care comit acte de corupţie vor fi concediaţi indiferent de amploarea acţiunii şi privaţi de dreptul de a mai deţine funcţii publice pentru cinci ani.

Acte de corupţie sunt considerate traficul de influenţă, luarea şi darea de mită, coruperea pasivă şi activă, primirea unor recompense ilicite.