Paradox moldovenesc: criza a „afectat” corupţia!

BusinessExpert

Criza economică pare să aibă repercusiuni „paradoxale" asupra Republicii Moldova - se consideră că a fost „afectată" şi corupţia. Această afirmaţie se bazează pe percepţia proprie a unor cetăţeni, oameni de afaceri sau funcţionari şi nu, deocamdată, pe sondaje sau studii de specialitate.

O sursă avizată ne-a spus că „venitul neoficial" al angajaţilor vamali a scăzut odată cu descreşterea operaţiunilor de import-export. „Mai puţine companii se adresează după „sfaturi" şi, respectiv, se acumulează mai puţine „taxe". De fapt, mărimea „taxelor" a rămas aceeaşi, doar că numărul de „clienţi" este mult mai mic", ne-a declarat sursa citată.

Un manager din domeniu construcţiilor, care din motive uşor de înţeles, a preferat anonimatul, ne-a atras atenţia: „Uitaţi-vă la orice oficiu cadastral din Chişinău. Bate vântul pe coridoare! Pe când în urmă cu un an, erau cozi interminabile şi, respectiv, pentru urgenţă se aplica o „taxă" specială".

„Pentru tot felul de acte birocratice - extrase, înregistrări, certificate - era o cerere sporită în condiţiile „boom-ului" din construcţii. Şi atunci, când există cerere, există şi „oferta specială" a funcţionarului. Este clar, însă, că în condiţii de criză, cererea a scăzut brusc", explică managerul.

„Pentru ce să plătesc, dacă nu ştiu ce va fi mai departe?", s-a mai întrebat el, retoric, în locul potenţialului plătitor de mită pomenit în condiţii de criză.

Opinia Expertului

Mircea Eşanu: „Criza e sezonieră, mai târziu sau mai devreme ea se va încheia. Problema corupţiei va rămâne"

Din păcate, nu există sondaje sau cercetări actualizate despre fenomenul mitei care ar demonstra anumite evoluţii, de aceea afirmaţiile sunt prezumtive, spune Mircea Eşanu, secretarul Alianţei naţionale anticorupţie.

„Putem presupune că în anumite domenii se resimte criza. Poate la vamă au scăzut volumele de mituire. Nu cred, însă, că acelaşi lucru se poate raporta la achiziţiile publice sau în domeniul sănătăţii", este de părere Mircea Eşanu.

„Oricum, criza e o chestie sezonieră, mai devreme sau mai târziu aceasta se va încheia, iar problema corupţiei va rămâne. Fenomenul vine mai degrabă din sectorul public, corupţia este o disfuncţie guvernamentală, pe când criza e generată de sectorul economic", subliniază expertul.

Eugen Roşcovanu: „Criza nu este un leac pentru corupţie"

Afirmaţiile despre impactul crizei asupra mitei nu sunt lipsite de temei, crede Eugen Roşcovanu, preşedintele Asociaţiei Micului Business.

„Nu este un secret că mulţi comercianţi, atunci când îşi construiesc afacerea, îşi rezervă o sumă anumită pentru mită. Datele noastre arată că vânzările în pieţe au scăzut puternic. Evident că şi mita se dă în cantităţi mai mici", adaugă Eugen Roşcovanu.

„Există întreprinderi care de 3-4 luni nu au activitate. Şi atunci de ce să plăteşti dacă nu ai bani, nu ai activitate, de fapt nici nu ai încălcat nimic?", se întreabă preşedintele Asociaţiei Micului Business.

Potrivit dlui Roşcovanu criza „nu este un leac pentru fenomenul corupţiei". „Ne putem aştepta ca sondajele viitoare să arate un grad mai scăzut de mituire. Dar asta nu înseamnă nicidecum că s-a produs o îmbunătăţire a situaţiei", mai spune Eugen Roşcovanu.

Nicolae Bătrîncea: „Epoca de aur a corupţiei a trecut"

„Încă nici un angajat vamal nu a venit să-mi spună că a luat mită, ba mai mult, să se plângă că mita este mai mică", spune Nicolae Bătrîncea, director adjunct al Serviciului Vamal.

Oficialul afirmă că, din contra, administraţia Serviciului Vamal încearcă să convingă angajaţii „să nu se lase pradă mituirii". În acest sens a fost deschis un fond special din care sunt remuneraţi cei mai activi lucrători în domeniul descoperirii fraudelor vamale.

„Vameşii oneşti primesc prime speciale, care - de altfel - se impozitează. Deci, este mai convenabil să lucrezi cinstit şi să fii premiat, decât să estorchezi banii şi să stai cu frica în sân", explică directorul adjunct al Serviciului Vamal.

Nicolae Bătrîncea mai crede că „epoca de aur" în ceea ce priveşte corupţia în vamă a trecut demult.

„Cu siguranţă, nu mai avem astăzi cazurile de mituire din anii '90-95. Multe programe în acest sens sunt implementate cu ajutorul partenerilor europeni - se încearcă diminuarea factorului subiectiv în procedura vamală", a conchis Nicolae Bătrîncea.

Dosar Business Expert

În 2008, Republica Moldova a ocupat locul 121 din 180 de ţări conform indicelui perceperii corupţiei într-un clasament publicat de Transparency International.

Un studiu al aceleiaşi organizaţii estimează că oamenii de afaceri şi cetăţenii moldoveni au plătit pe parcursul anului 2007 mită în valoare de aproape un miliard de lei (circa 73 milioane de euro la cursul de astăzi).

În studiu se spune că aproape 40 la sută dintre cetăţenii obişnuiţi şi mai mult de jumătate dintre oamenii de afaceri chestionaţi au declarat că au dat mită. Conform celor intervievaţi, cel mai mult se plăteşte mită la instituţiile medicale, poliţieneşti, de învăţământ şi la vamă. Sumele medii oferite ca mită de oamenii de afaceri oscilează între circa 133 lei plătiţi angajaţilor birourilor de paşapoarte şi 5.700 lei daţi în instanţele de judecată.

O nouă lege cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova, aprobată la începutul anului trecut, prevede că funcţionarii publici care comit acte de corupţie vor fi concediaţi indiferent de amploarea acţiunii şi privaţi de dreptul de a mai deţine funcţii publice pentru cinci ani.

Acte de corupţie sunt considerate traficul de influenţă, luarea şi darea de mită, coruperea pasivă şi activă, primirea unor recompense ilicite.

Băncile au dat în februarie cu 300 milioane lei mai multe credite decât în ianuarie

BusinessExpert

Valoarea totală a creditelor acordate de băncile moldoveneşti în februarie a crescut cu peste 300 milioane de lei faţă de luna ianuarie, până la 1173 milioane de lei, potrivit datelor Băncii Naţionale.

Creditul în monedă naţională a crescut cu 147,6 mln lei, până la 657,9 mln lei, iar împrumuturile în valută străină recalculate în lei moldoveneşti - cu 157,1 mln lei, până la 515,7 mln lei.

Cele mai scumpe au fost creditele acordate de bănci pe o perioadă de la 6 la 12 luni, respectiv 23,29% (creditele pentru imobil pentru persoanele fizice - 28,00%, iar cele de consum 26,71%). Cea mai înaltă rată a dobânzii la împrumuturile în valută a fost la creditele oferite pe un termen de la 1 lună la 3 luni, respectiv 15,40%. Sub media per total credite acordate se află ratele la împrumuturile de peste 12 luni.

Per total creditele bancare în monedă naţională s-au ieftinit de la 23.25% în ianuarie la 22.93% în februarie, iar la împrumuturile în valută străină dobânda a crescut de la 13,20% la 14,06%.

Rezervele valutare au scăzut cu 85 milioane USD, într-o săptămână

BusinessExpert

Activele oficiale de rezervă au scăzut, în săptămâna 27 februarie-6 martie, cu 85,15 milioane de dolari SUA, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei.

Astfel, rezervele valutare s-au redus de la începutul anului cu 392,55 milioane de dolari SUA sau 23,5%, ca urmare a intervenţiilor BNM pe piaţa valutară a Moldovei sub formă de vânzări, plăţilor aferente serviciului datoriei externe a Republicii Moldova, precum şi deprecierea cursului de schimb al valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA.

La data de 6 martie 2009 activele oficiale se cifrau la 1 279.85 mln USD, faţă de 1 672.40 mln USD la situaţia din 31 decembrie 2008. Circa jumătate din activele oficiale de rezervă (660,77 mln USD) sunt păstrate în valori mobiliare, iar alte 619,04 mln USD reprezintă disponibilităţi şi plasări la termen.

Intervenţiile băncii centrale pe piaţa valutară cu vânzări au crescut, în timp ce procurările de valută au fost reduse la zero.

Se deschide cursa maritimă Giurgiuleşti– Istambul–Giurgiuleşti

INFO-PRIM-NEO

2009-03-14/11:39 Cursa maritimă Giurgiuleşti– Istambul–Giurgiuleşti va fi deschisă la 17 martie. Anunţul a fost făcut de operatorul Portului de pasageri Giurgiuleşti – întreprinderea de stat „Portul Fluvial Ungheni”, transmite Info-Prim Neo cu referire la căpitănia portului Giurgiuleşti din cadrul Agenţiei Transporturi.

Cursa maritimă va fi efectuată cu o nava de pasageri „Prinţesa Elena”, cu o capacitate de îmbarcare de 145 de persoane. Călătoria include trecerea pe mare, timp de 32 de ore şi staţionarea de 2 zile în Istambul, se arată într-un comunicat de presă al Agenţiei Transporturi.

Pasagerii deja pot procura bilete pentru cursa maritimă la casele de vânzări din port. Ei pot opta pentru cabine de 2 locuri, 3 locuri (familiale), 4 locuri şi de clasa lux.

Costul biletului include trecerea pe mare tur-retur, hrană de trei ori pe zi la bordul navei în timpul călătoriei şi staţionării în Istambul, cazarea la bordul navei în timpul staţionării în Istambul, transportarea gratuită a 60 kg bagaj de mână.

ONU prognozează reducerea populaţiei în Moldova cu 10% în următorii 40 de ani

ONU prognozează reducerea populaţiei în Moldova cu 10% în următorii 40 de ani

În perioada 2010-2050 în 45 de ţări ale lumii, printre care Belarusul, Bulgaria, Georgia, Germania, Letonia, Lituania, Moldova, Polonia, Rusia, România şi Ucraina numărul populaţiei va scădea cu 10%, se arată în raportul „Prognoze privind populaţia lumii 2008”, dat publicităţii miercuri, de ONU. Autorii raportului recomandă acestor state să soluţioneze această situaţie din contul migranţilor.

În raport se menţionează că durata medie a vieţii în lume a crescut pe parcursul ultimilor decenii, însă în ţările din Europa de Est acest indicator se mişcorează - de la 69,6 în anii 1965-1970 până la 69,2 în 2005-2010. „În pofida unor ameliorări ale acestui indicator la finele anilor 90, în prezent în Moldova, Rusia şi Ucraina se atestă cel mai jos nivel al speranţei de viaţă printre ţările în curs de dezvoltare – mai puţin de 70 de ani”, se arată în raport. Durata medie de viaţă în ţările Europei Occidentale este cu 10 ani mai mare.

Potrivit raportului, către anul 2050 populaţia lumii se va majora cu 2,3 mlrd. oameni şi va tinge 9,1 mlrd. oameni.

Majorarea numărului populaţiei va avea loc din contul ţărilor în curs de dezvoltare. Astfel, în 31 de ţări în curs de dezvoltare numărul populaţiei se va dubla, iar în Afganistan, Somali, Uganda, Niger şi Burkina Faso numărul populaţiei va creşte cu 150%.

În 2009, Portul Giurgiuleşti îşi va dubla transportarea petrolului

Tu scrii ştirile UNIMEDIA

În anul curent, importurile de produse petroliere pe teritoriul terminalului petrolier a Portului Internaţional Liber "Giurgiuleşti” vor fi dublate şi vor depăşi cantitatea de 30 mii tone. Totodată, anunţăm că în anul 2008 importul producţiei petrolieră a fost de 15 mii tone. Potrivit datelor Ministerului Econimiei şi Comerţului, volumul total al investiţiilor în Portul Internaţional, pe întreaga perioadă de activitate a acestuia, a constituit 37,6 mil. dolari SUA.

Acordul de investiţii „Cu privire la Portul Internaţional Liber „Giurgiuleşti", prevede şi darea în exploatare pe teritoriul Republicii Moldova a 50 de staţii de alimentare cu combustibil (SAC). La moment, au fost date în exploatare 27 SAC (mun. Chişinău - 5, Bălţi - 3, Sîngerei - 2, Cimişlia - 1, Leova - 1, Taraclia - 1, Cahul - 1, Ungheni - 1, Orhei - 1, etc).

Amintim că Terminalul este prevăzut pentru o circulaţie a mărfurilor de 2 mln. tone pe an.

Simulare sumbră: dacă criza se agravează, rămânem fără rezerve

BusinessExpert

Fondul Monetar Internaţional anticipează că rezervele valutare ale Republicii Moldova vor scădea, în acest an, cu 614 milioane de dolari. Această prognoză se conţine în studiul FMI "Consecinţele crizei financiare mondiale pentru ţările sărace".

Experţii Fondului au simulat şi un model mai sumbru pentru Republica Moldova - în cazul în care remitenţele, exporturile şi investiţiile străine vor cădea brusc, atunci rezervele valutare ale ţării s-ar putea diminua cu peste 1 miliard şi 300 de milioane de dolari. Conform acestui scenariu, economia ţării va intra în recesiune, iar scăderea ar putea atinge 4,5% în 2009.

Trebuie de menţionat, însă, că acesta este un „exerciţiu pur matematic", iar prognozele Fondului nu sunt atât de pesimiste - acest scenariu este posibil doar în condiţiile în care criza va lua, probabil, cea mai gravă formă.

Rezervele valutare ale Republicii Moldova erau, la 21 februarie, în valoare de 1,397 miliarde de dolari faţă de 1,672 miliarde, la începutul anului curent. Recordul istoric în materie de rezerve a fost consemnat în septembrie 2008 - circa 1,8 miliarde de dolari.