skip to main |
skip to sidebar
Infomarket.md - EnergeticaDespre aceasta a declarat Șeful Delegației Uniunii Europene în Moldova, Dirk Schuebel, in cadrul sedintei conducerii Ministerului Economiei Moldovei cu Misiunea comună pe domeniul energeticii a partenerilor de dezvoltare, care s-a desfasurat la Chisinau la sfirsitul saptaminii trecute. Dirk Schuebel a menționat că este vorba, in principal, despre finantarea proiectelor de interconecțiune electrică și gaze a infrastructurii Moldovei si Romaniei. Șeful Delegației UE in Moldova a ținut să menționeze, că este foarte satisfăcut de progresele înregistrate în implementarea proiectelor energetice, asigurând că Moldova va beneficia de suportul necesar din partea UE. El a specificat ca, UE, de asemenea, va susține procesul de restructurare a Agentiei Nationale pentru Reglementare in Energetica din Moldova, pentru ca aceasta să devină un arbitru obiectiv și neinfluiențabil pe piața energetică din tara. Vice-ministrul, Ministrul Economiei Valeriu Lazar a asigurat partenerii externi de dezvoltare de faptul că Guvernul Moldovei va continua să promoveze reformele în sectorul energetic, concentrându-și eforturile asupra implementării unui șir de proiecte concrete, printre care liniile de interconecțiune electrică și gaze. Repezentanții Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, Fondului Monetar International ȘI Bancii Mondiale au menționat că finanțarea proiectelor energetice de interconecţiune fac parte din proritățile programelor acestor instituții pentru Moldova, alături de proiectele de finanțare a reformelor sistemului termoficat centralizat și soluționarea problemelor ce țin de datoriile istorice și a datoriilor părții transnistrene pentru resursele energetice utilizate. Ambasadoarea Suediei în Moldova, Ingrid Tersman, a menționat, că în Suedia, problema eficienței energetice este una prioritară, deaceea Moldova va putea profita pe perioada următorilor 4 ani de tot suportul și expertiză necesară, pentru a demara proiecte de eficiență energetică. // 09.03.2011 – InfoMarket.
Infomarket.md - Business si dreptulDupă cum se anunta pe situl OMC, cererea corespunzătoare Moldova a depus-o la secretariatul Organizaţiei Mondiale a Comerţului pe 3 martie. În special, potrivit partii moldovenesti, condiţii nefavorabile pentru produsele sale pe piaţa ucraineană stabileşte Legea Ucrainei "cu privire la ratele accizelor la alcool etilic şi băuturi alcoolice", cu modificările din 2008. Ministerul Dezvoltării Economice şi Comerţului din Ucraina, a declarat că legea nu mai este valabila după recenta intrare în vigoare a noului Cod Fiscal. Amintim ca la mijlocul lunii februarie 2011 Ucraina a apelat la OMC cu cererea de desfasurare a consultărilor cu Moldova, privind taxele “de mediu” discriminatorii, în opinia sa, de la mărfurile ucrainene pentru utilizarea sticlelor de plastic şi ambalaje "tetra-pack» (cu excepţia produselor lactate), care nu sunt percepute de la produsele moldoveneşti. Vice-Ministrul Economiei al Moldovei Octavian Calmic a spus anterior, că Chişinău este gata să înceapă cu Kievul consultările formale iniţiate de Ucraina în cadrul OMC privind această problemă. În acelaşi timp, dupa cum a mentionat atunci Octavian Calmic, partea moldovenească va inainta partii ucraineane contra-pretenţii cu privire la colectarea in Ucraina de la furnizorii din Moldova, a accizelor la bauturile alcoolice tari, care sunt de 2,4 ori mai mari decât taxele de la producătorii locali. Octavian Calmic a subliniat faptul că din acest motiv exportul de băuturi alcoolice moldoveneşti în Ucraina a scăzut în ultimii ani pina la un nivel minim şi constituie 10-15 mil. dolari pe an. Potrivit lui, Moldova utilizează în prezent piaţa din Ucraina, ca o alternativă în situaţia cind intervin probleme cu livrarea produselor alcoolice pe pieţele din Rusia şi Belarus, pentru vânzarea excesului de alcool. Vice-Ministrul Economiei Moldovei a spus că partea moldovenească planifica sa sincronizeze analiza in cadrul OMC a problemei ridicate de partea ucraineană de incasare de catre Moldova a taxei de mediu pentru producătorii de suc şi bere, cu problema accizelor ridicate la produsele alcoolice tari moldoveneşti. / / 09.03.2011 - InfoMarket.
Politik - Gaz metan made in MoldovaParcul industrial de producere a gazului metan și bio-îngrășămintelor va fi creat în Țarigrad, Drochia. Inițiatorul acestui parc este compania ”Bioenergagro”, care deține acel teritoriu. Fondatorul și președintele companiei, Oleg Gribov afirmă că ideea creării unui asemenea parc este vehiculată demult, iar creșterea continuă a prețurilor la gazele naturale, a consolidat ideea de producere a biogazului.
”Am cumpărat 21 ha de pămînt la 4 km depărtare de Drochia. În acest timp am găsit tehnologiile necesare la compania ”Zorg” (Germania), iar gazul obținut va fi livrat prin rețelele centrale. Contractul cu MoldovaGaz a fost deja semnat”, a menționat Oleg Gribov.
Președintele” Bioenergagro” mai afirmă că gazele vor fi vîndute la prețul stabilit de ”Gazprom”, deoarece în legislație nu este prevăzut normativul de stabilire a prețului la gaze pentru producătorii autohtoni.
”Din venituri vom obține 30%, iar restul din vînzările îngrășămintelor. Începînd cu 2011, Europa pune un mare accent pe întrebuințarea îngrășămintelor biologice, de aceea noi le vom exporta în UE, iar partea lichidă a maselor le vom întrebuința pe cîmpurile Moldovei”, a mai adăugat Gribov.
Directorul ”Bioeneragro”, Vladimir Serbinov a spus că toată procedura a costat circa 25,3 mln euro, iar desfășurarea proiectului ar putea dura 7 ani.
”Vom crea circa 100 locuri de muncă, iar calificările se vor face la nivel european. Salariul mediu va fi în jur de 400 de euro”, a concretizat Serbinov.
Conform datelor, parcul va fi amplasat pe o suprafață de 13,49 ha și va produce circa 27 mln m³ de biogaze, dintre care se pot extrage 16 mln m³ de gaze, analog celor naturale, ceea ce constituie circa 2% din consumul total de gaze în R. Moldova.
Politik - Wall-street: Mirajul de peste Prut, sau de ce pleacă investitorii români spre R.MoldovaÎn condiţiile deteriorării condiţiilor economice ale României pe fondul crizei financiare, o parte din oamenii de afaceri din industria prelucrătoare, care până nu demult pariau pe producţia locală, îşi îndreaptă acum privirea spre ţări mult mai confortabile din punct de vedere al costurilor. Republica Moldova reprezintă o astfel de opţiune, fiind o replică a României de acum 10 ani.
Una dintre tendinţele observate anul trecut o reprezintă relocarea unor afaceri din industria prelucrătoare din România în Republica Moldova, în special din sectorul textile şi confecţii. Cele mai expuse – firmele din zona de vest a României, explică Lilia Russu, consilier economic în cadrul Ambasadei Republicii Moldova în România.
Potrivit ambasadorului R. Moldova în România, Iurie Reniţă, ţara sa rămâne un mediu de afaceri necunoscut, paradoxal, în special pentru oamenii de buisness din România. În prezent, în Republica Moldova activează circa 420 de companii româneşti, o cifră net inferioară firmelor de peste Prut care derulează afaceri în România – 16 mii companii.
“România face parte din Uniunea Europeană, vorbim de o piaţă de desfacere mai mare, coroborât cu dreptul cetăţenilor moldoveni de a avea dublă cetăţenie”, adaugă Lilia Russu.
Care sunt avantajele cu care vine R.Moldova? În primul rând, aceasta aplică, în afara cotei standard TVA de 20% şi cote reduse de 6% pentru gaze naturale şi gaze lichefiate, 8% pentu produse de panificaţie, lactate, medicamente, respectiv 0% pentru livrări de export sau servicii de transport internaţional.
De asemenea, sistemul fiscal presupune reeşalonarea pierderilor fiscale pe o perioadă de 5 ani.
Coca-Cola Hellenic Bottling Company România, cel mai mare jucător de pe piaţa locală de băuturi non-alcoolice, este una dintre companiile care au decis în 2009 să îşi relocheze activitatea fabricii din Iaşi în Republica Moldova.
Într-o situaţie similară s-au aflat anul trecut şi doi producători din domeniul textilelor şi confecţiilor care au decis să îşi mute producţia din Galaţi şi Iaşi în Ucraina, respectiv Republica Moldova.
Alexander Milcev, partener Tax Advisory&Compliance Services Ernst&Young România argumentează decizia de relocare a activităţii prin forţa de muncă mai ieftină, coroborât cu faptul că Republica Moldova beneficiază de un acord preferenţial cu UE de care beneficiază şi România şi anume tarife preferenţiale pentru mărfurile produse în Republica Moldova. “Ce face Moldova acum, făcea România în urmă cu 15 ani", spune acesta.
În opinia sa, această tendinţă ar putea continua şi în acest an, fiind doar o chestiune de timp. "România nu devine mai ieftină odată cu ieşirea din criza financiară. Companiile nu se vor uita la China şi India, ci la ţări mai apropiate care oferă condiţii similare în privinţa costurilor, aşa cum este şi cazul R.Moldova. Investitorii mai au nevoie de puţin curaj pentru a face acest pas cu toată convingerea, de a intra pe o piaţă de o dimensiune mai mică, însă plină de oportunităţi", mai spune Milcev.
România se situează pe locul 11 într-un clasament al principalilor investitori în Republica Moldova, în fruntea topului situându-se Olanda, urmată de Spania, Austria, Cipru şi Insulele Virgine.
În anul 2010, Republica Moldova a majorat de șase ori exporturile de vinuri în ChinaFang Li, ambasadorul Chinei la Chişinău, explică fenomenul, prin promovarea mai activă a producţiei alcoolice moldoveneşti pe piaţa chineză
Conform datelor Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA), dacă în anul 2009 în China au fost comercializate produse alcoolice din Moldova în valoare de aproximativ 380 mii dolari, apoi anul trecut vânzările au ajuns la 2,2 milioane de dolari.
De promovarea şi importul vinurilor moldoveneşti pe cea mai mare piaţă din lume se ocupă compania chineză Beijing Kindsku Trading Company, desemnată de Ministerul Comerţului din China. Această companie va prezenta vinurile din Republica Moldova şi la Expoziţia Internaţională de Chengdu, care se va desfăşura la 12 martie curent.
Delegaţia, în componenţa căreia este şi un oenolog, selectează acum vinurile pentru expoziţie şi, eventual, pentru import.
Potrivit ambasadorului Chinei în Republica Moldova, Fang Li, consumul de vinuri şi divinuri moldoveneşti în China a crescut după prezentarea la Beijing a produselor vinicole moldoveneşti în septembrie 2010.
Atunci au fost semnate mai multe contracte de furnizare a produselor alcoolice pe piaţa chineza. Ambasadorul a specificat că, în ajunul Anului Nou, sărbătorit în stil oriental (3 februarie), în China vor ajunge 15 containere cu produse vinicole moldoveneşti.
Conform datelor statistice, exporturile moldoveneşti pe piaţa Chinei sunt de 140 de ori mai mică decât importurile
Chinezii vin după energie solară la Orhei - ARENA.MDÎn premieră, în Republica Moldova va fi construită o uzină de producere a bateriilor solare. Proiectul investițional este evaluat la 60 milioane de dolari și aparține unei companii chineze. Compania Shangdong AUHUA a anunțat joi, 16 decembrie, în cadrul unei conferințe de presă că, deocamdată, nu dezvăluie când va fi dată în exploatare uzina, din motiv că acesta ar fi un secret comercial, relatează Arena.
Uzina va fi construită în orașul Orhei, pe o suprafață de 20 de hectare, și va produce baterii solare pentru încălzirea locuințelor, instituțiilor publice sau pentru iluminatul stradal. Potrivit studiului de fezabilitate, o instalație solare ar putea costa în jur 1.000 de euro. În cazul modificării sistemului de încălzire a Spitalului Republican cu baterii solare, autoritățile ar putea economisi anual aproximativ 80 de milioane de lei, potrivit calculelor făcute publice la conferința de presă.
Fondatorul companiei investitoare Anxiung Chen a apreciat condițiile geografice avantajoase din Republica Moldova și a descris avantajele uzinei. Pe lângă folosirea de surse regenerabile nepoluante pentru obținerea energiei electrice, termice și apă caldă, pe un termen îndelungat, proiectul mai vizează crearea unui număr de 2.000 de locuri de muncă. Staff-ul ingineresc va fi adus din China și va instrui specialiști din zona Orheiului.
Prezent la eveniment, ministrul adjunct al Economiei, Sergiu Ciobanu, a declarat că această investiție ”este foarte importantă” pentru Republica Moldova, în special ”în situația de criză financiară și instabilitate politică”. ,,În pofida faptului că fabrica ar putea fi un concurent pentru companiile Termocom sau Union Fenosa, trebuie să constatăm că societatea noastră are nevoie de schimbare, așa cum toată lumea merge spre resurse regenerabile”, a mai spus Sergiu Ciobanu.
Shangdong AUHUA activează pe piața chineză din 2002 și este una din cele mai mari companii de producere a energiei solare din China.
CID NATO-Moldova Website - Preşedintele Mihai Ghimpu a adresat o scrisoare Secretarului General NATO2010-11-15
Chişinău, 12 noiembrie - Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului, a adresat o scrisoare în adresa Secretarului General al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Rasmussen. În scrisoare se menţionează:
„Excelenţă,
În contextul discuţiilor actuale cu privire la revitalizarea „Tratatului privind forţele convenţionale din europa” şi pregătirile pentru Summit-ul OSCE de la astana, mă adresez Dumneavoastră în legătură cu un subiect de extremă importanţă pentru securitatea şi viitorul Republicii Moldova, şi anume cel al retragerii trupelor ruse de pe teritoriul statului nostru. Deşi au trecut aproape 20 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova şi Federaţia Rusă s-a angajat atît pe plan bilateral, cît şi multilateral, de exemplu, la Summit-ul OSCE de la Istanbul din anul 1999, să-şi retragă formaţiunile militare de pe teritoriul statului nostru, acestea continuă să se afle în raioanele de est ale republicii Moldova, violînd normele de drept internaţionale şi Constituţia Republicii Moldova, care interzice dislocarea de trupe străine pe teritoriul suveran şi independent Republica Moldova.
Scrisoare Integrala
